Actual Lifestyle

Câștigătorul Nobelului pentru Economie avertizează investitorii despre “nebunia crypto”. Ce se întâmplă de fapt cu banii virtuali

Paul Krugman
Twitter

Economistul american Paul Krugman, laureat Nobel pentru Economie,  afirmă că „nebunia” crypto din zilele noastre este asemănătoare cu bula imobiliară de la mijocul anilor 2000, care a dus la o criză puternică a pieței de atunci, relatează Markets Insider.

Entuziasmul fără margini al unora față de monedele digitale seamănă cu încrederea de nezdrunciat pe care americanii au avut-o în piața lor imobiliară înainte ca aceasta să se prăbușească, declanșând marea criză financiară globală, afirmă acesta într-un nou editorial publicat în The New York Times. La momentul respectiv, doar o mână de investitori, printre care și legendarul Michael Burry imortalizat în filmul „The Big Short”, și-au dat seama că prețurile la locuințele din Statele Unite au urcat la niveluri nesustenabile.

Crypto, o iluzie în masă?

Krugman consideră astăzi că iluzia în masă de care au suferit americanii la momentul respectiv se datorează „factorului de incredulitate” sau faptului că acestora pur și simplu nu le venea să creadă că prețurile sunt atât de umflate artificial precum avertizau „pesimiștii”. Criptomonedele ar fi astfel o casă „construită pe nimic”

O eventuală prăbușire a pieței crypto ar putea avea repercusiuni similiare cu spargerea bulei imobiliare din SUA care a declanșat marea criză financiară, lucru care ar fi mai mult decât catastrofal pentru societatea actuală la nivel global, deoarece ea trece deja printr-o criză economică datorată pandemiei și una energetică din cauza războiului din Ucraina. O a treia criză de asemenea anvergură ar putea, astfel, declanșa scenarii dezastruoase pe un termen foarte lung de timp.

Războiul din lumea reală a schimbat „jocul” în lumea banilor virtuali

În ceea ce-l privește pe Michael Burry, acesta a tras luni un semnal de alarmă cu privire la starea economiei Statelor Unite, arătând că nivelul economiilor personale ale americanilor s-au prăbușit din primăvara lui 2021, o situație pe care o pune pe seama cheltuielilor necesare pentru a face față puseului inflaționist:

„Urmărind economiile totale raportate la PIB în SUA. Linia roșie este un minim istoric de 1,5%, stabilit în iulie 2005. La rata de cheltuire a economiilor din ultimele 12 luni, acest nivel ar putea fi atins între lunile septembrie și decembrie a acestui an. Împrumutăm timp”, a notat el într-o postare pe Twitter pe care ulterior a șters-o, o practică obișnuită a lui Burry.

Astfel, combinând analizele celor doi economiști, putem concluziona că poziția Statelor Unite de putere mondială primară este puternic pusă în discuție de noii factori economici globali.