„Raportul publicat astăzi de ONU cu privire la schimbările climatice trebuie să fie un semnal de alarmă pentru noi toţi!”, a declarat președintele Iohannis.
Care sunt prioritățile lui Iohannis? Proiectul președintelui are ținte clare: „Mă voi implica activ”
După raportul publicat de ONU, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre prioritățile pe care le va urma. În acest context, informațiile publicate pe contul de socializare ce obiective vizează proiectele sale.
„Raportul publicat astăzi de ONU cu privire la schimbările climatice trebuie să fie un semnal de alarmă pentru noi toţi! Magnitudinea, precum şi ritmul accelerat în care au loc schimbările climatice cauzate de acţiunea umană nu ne permit să mai amânăm decizii şi măsuri care să reducă efectele dramatice ale acestora”, a scris Iohannis pe Facebook.
Șeful statului a mai spus că trebuie acţionat ferm, coordonat la nivel naţional, european şi internaţional, pentru a implementa politici publice adecvate.
„Mă voi implica activ în procesele care vizează rezolvarea crizei climatice. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să protejăm mediul înconjurător pentru sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare”, a mai scris şeful statului.
Oamenii sunt ”indiscutabil” responsabili pentru dereglările climatice
„Oamenii sunt ”indiscutabil” responsabili pentru dereglările climatice şi nu au altă soluţie în afara reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, dacă vor să limiteze efectele negative”, se arată în constatările experţilor în domeniul climei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, prezentate într-un raport dat publicităţii luni, potrivit AFP.
Previziuni alarmante despre emisiile de gaze cu efect de seră
Raportul transmis de ONU adoptat recent de 195 de țări, trece în revistă cinci scenarii referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră, de la cel mai optimist la cel mai pesimist.
În acest context, planeta ar urma să atingă pragul de încălzire de +1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca industrială în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimarea anterioară, din 2018.
În 2050, creşterea va depăşi acest prag – unul dintre limitele-cheie stabilit prin Acordul de la Paris -, chiar dacă umanitatea va reuşi să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, precizează sursa citată.
