Un semnal de alarmă este tras de specialiștii în domeniul judiciar care au observat, prin natura pregătirii lor, că o nouă problemă se prefigurează la orizont. Este vorba despre trei noi modificări legislative care vor da ”mână” liberă serviciilor de informații și pot readuce la viață protocoale secrete.
Care sunt cele trei noi modificări la legile justiţiei ce ar da cale liberă serviciilor de informații și protocoalelor secrete. Și ce spune președintele Iohannis
Noile legi ale justiţiei deschide, din nou, posibilitatea încheierii de protocoale secrete între serviciile de informaţii şi instituţiile judiciare, a susţinut judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj, în cadrul unei conferinţe organizate, vineri, de Centrul de Resurse Juridice.
Legile aflate în dezbatere fac referire la statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară și legea Consiliului Superior al Magistraturii.
În cadrul conferinţei cu tema „Rolul serviciilor de informaţii în societatea românească”, judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinte al Curţii de Apel Cluj şi fondatoare a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, a criticat aspru noile legi ale justiţiei aflate în dezbatere, în Parlamentul României.
Trei modificări care ridică semne de întrebare
Concret este vorba despre faptul că judecătoarea a indicat trei modificări din noul pachet de legi care ar putea readuce implicarea serviciilor de informaţii în Justiţie, chiar prin stabilirea unor noi protocoale între serviciile de informaţii şi instituţiile din Justiţia română.
„Sunt nişte chestiuni absolut îngrozitoare pentru sănătatea unui stat de drept, a unei democraţii, a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, a spus Gîrbovan, cu referire directă la protocoalele între serviciile de informaţii şi instituţiile din Justiţie.
Primul vizat este articolul 6 din Proiectul de lege privind organizarea judiciară, aprobat la 26 august 2022 de către Guvernul României, care a ajuns pe ordinea de zi în Camera Deputaţilor, după dezbaterile care au avut loc în Comisia specială comună pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei.
Articolul vorbeşte despre cooperarea instituţională între instanţele judecătoreşti şi parchete, pe de o parte, precum şi între instanţele judecătoreşti sau parchete şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte. Potrivit textului, actele încheiate între aceste instituţii, dar şi cele emise unilateral, trebuie să fie conform legii.
Articolul următor impune însă ca doar actele în care instanţele judecătoreşti şi parchetele sunt părţi să fie făcute publice, drept informaţii de interes public, şi nu vorbeşte despre actele emise unilateral de către o altă instituţie.
Care este opinia specialistului
Specialistul în justiție, Dana Gîrbovan crede că textul de lege permite secretizarea actelor emise unilateral de alte autorităţi publice care nu sunt instanţe sau parchete.
„Aşa cum a fost cazul în trecut a hotărârilor CSAT care au stat la baza protocoalelor”, arată judecătorul, invocând hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din 2005, prin care corupţia a fost declarată vulnerabilitate la securitatea naţională, ca fiind sursa acestor protocoale.
Amintim că, în trecut, același judecător a atras atenția asupra unui protocol din domeniul justiției. Se făcea referire la acea vreme despre ofițeri de informații erau implicați alături de procurori în filaj sau interceptări în anumite cazuri putea implica o intruziune tacită a serviciilor în acestea, avertizau atunci diferiți magistrați, potrivit media.
Pericolul real vine de la ”acoperiții” din Justiție
Cel mai mare risc pentru justiția română îl reprezintă persoanele responsabile din funcții cheie dar care se supun unor servicii speciale. Pericolul este ca ofiţerii acoperiţi, colaboratorii sau informatorii serviciilor de informaţii să rămână în funcţii în instituţiile judiciare din România. Actualmente, CSAT face verificări în acest sens, dar prin schimbarea legislativă care se dorește, acest moment nu va mai fi posibil.
În acest sens și cu referire la noutatea legislativă preconizată, Dana Gîrbovan este de părere că „dacă legea va trece în această formă, nu-şi va asuma nimeni răspunderea pentru lipsa unor verificări”.
O altă mare dilemă o ridică și următorul fapt, despre care a vorbit public specialistul român cu vastă experință judiciară. De această dată este vorba despre o altă situație care ridică de asemenea multiple semne de întrebare.
Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare în prezent incriminează tentativa serviciilor de informaţii de a racola personal din rândul judecătorilor şi procurorilor. Din noua lege propusă de Guvern au fost eliminate atât interdicţia racolării, cât şi tentativa.
Pașii finali legislativi
După aprobarea inițială, Guvernul a sesizat Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei cu privire la cele trei proiecte: statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, legea Consiliului Superior al Magistraturii. Ultimele două au primit vot favorabil.
Între timp, reprezentanții USR din parlamentul României au sesizat Comisia de la Veneţia pentru emiterea unei opinii referitoare la cele trei proiecte de legi ale justiţiei, mai scrie presa.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut, săptămâna trecută, autorităților de la București să aștepte avizul Comisiei de la Veneția și al organismului statelor anticorupție GRECO (organism al Consiliului Europei pentru susținerea luptei anticorupție) înainte de votul final pe legile justiției.
Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, a confirmat, joi, într-o postare pe Twitter, că a solicitat autorităților române să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de a adopta legile justiției.
Un punct de vedere de ultimă oră al președintelui român
Aflat la evenimentul de bilanț al DNA, președintele Klaus Iohannis a dat ”ordin”, adică a vorbit mai punctat, venind cu un sfat pentru legiuitorii români. Iohannis le-a cerut parlamentarilor să nu modifice legile justiției altfel decât în modul în care Comisia Europeană a recomandat.
„Restrângerea competențelor DNA prin preluarea unor atribuții de SIIJ, lipsa unui dialog, sunt numai câteva aspecte care au vizat activitatea instituției. Pentru ca munca dumneavoastră să aibă impactul așteptat de societate e nevoie de o legislație clară care să asigure corecta funcționare. Reforma justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările Comisiei Europene.
Coincidența face ca acest bilanț să se prezinte în perioada în care Parlamentul dezbate legilor justiției. Rezultatul dezbaterilor parlamentare trebuie să răspundă dezideratelor pe care le-am enumerat. Lupta împotriva corupției a fost și rămâne un obiectiv al mandatelor mele ca președinte al României. Avem nevoie de politicieni și funcționari publici onești, de o cultură solidă a integrității chiar și în mediul privat”, a spus președintele Iohannis, prezent la bilanțul DNA.
