Întrucât calendarul iulian este decalat cu 13 zile față de calendarul clasic, anual, în data de 7 ianuarie, comunitățile de ruși, ucraineni și sârbi sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi.
În trecut, înainte de Hristos, existau două sisteme de calculare a timpului într-un an:
- cel al egiptenilor, care avea 365 de zile,
- cel al romanilor, de 355 de zile.
Trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian
Între cele două sisteme de calcul, anual rămânea o diferență de zece zile, astfel că, după această constatare, în anul 46 î.Hr, Iulius Caesar (fost conducător politic și general roman) a adoptat „calendarul iulian”, un sistem de calcul egiptean.
„Calendarul iulian” a fost folosit de întreaga lume civilizată, timp de peste 1.500 de ani. Iar în anul 325, Sinodul I Ecumenic de la Niceea a folosit calendarul iulian pentru a calcula data la care se sărbătorește Paștele.
Mai târziu, la Constantinopol, respectiv în anul 1923, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.
Iată de ce se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi
În calendarul pe stil vechi (calendarul Iulian), Crăciunul este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Prin urmare, Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit în data de 7 ianuarie.
Așadar, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep pe 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.
Cum se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi
Comunitatea de sârbi din Arad păstrează un obicei moștenit de la străbuni, și anume aprinderea badnjak-ului sau a stejarului.
Astfel, potrivit tradiției, în Ajun de Crăciun pe rit vechi, după terminarea slujbei, credincioșii se adună în curtea bisericii și dau foc la un lemn de stejar, deoarece tradiţia spune că focul îi purifică pe cei prezenţi şi le dă putere, iar răul de peste an dispare. Și cu cât flăcările care cuprind stejarul sunt mai mari şi ies mai multe scântei, cu atât noul an va fi mai bogat. Apoi, după ce dau foc lemnului de stejar, oamenii mănâncă o porție de fasole bătută și se încălzesc cu țuică fiartă.
Mersul la colindat
Abia după ce lemnul a ars complet, credincioșii merg la colindat. Iar, după ce se întorc de la colindat, membrii familiei se așează la masă și când răsare prima stea pe cer, iau „Cina Sfântă”.
Conform Bibliei, prima stea care a apărut pe cer i-a călăuzit pe magi către locul nașterii lui Iisus.
Masa de Ajun
În numele apostolilor, pe masa din Ajunul Crăciunului, moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, dintre care enumerăm:
- compotul de prune afumate,
- grâul fiert cu nucă
- sarmale de post cu hribi.
Iar, în ziua de Crăciun, cei care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi pregătesc diverse preparate tradiționale, printre care:
- haladet (piftie, reţetă specială),
- lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui),
- vareniki (colţunaşi cu brânză).
De asemenea:
- sub faţa de masă de Crăciun, oamenii mai pun banii și fân, pe care le țin până când se sărbătoreşte Boboteaza pe rit vechi, adică pe 19 ianuarie.
- gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi un preparat tradițional, „ajunel”.
Legătura dintre Crăciunul pe stil vechi și sărbătoarea de Sfântul Gheorghe
Iar, după ce termină de gătit, gospodinele iau preparatele și le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, le agaţă de icoană şi le păstrează până la sărbătoarea Sf. Gheorghe.
De sărbătoarea Sf. Gheorghe, potrivit tradiției, femeile scot colacii și ajunul și le dau animalelor să le mănânce, pentru a fi feriți de ghinion tot anul, citează stirileprotv.ro.
