”Puteţi avea încredere că nu mă număr printre persoanele care fac aşa ceva”, a declarat Olaf Scholz, cancelarul german după ce Procuratura Generală din Hamburg a anunțat că nu ar exista indicii în baza cărora cancelarul ar putea fi suspectat de complicitate într-un caz de evaziune fiscală în legătură cu banca Warburg, care datează din anul 2016.
Cancelarul Olaf Scholz nu poate fi acuzat în cazul de evaziune fiscală din 2016. Cum au ajuns procurorii la această concluzie?
La momentul respectiv a fost iscat scandalul „CumEx Files”, referitor la o schemă de optimizare fiscală concepută de bănci, printre care şi banca Warburg.
Ce a stabilit fiscul din Hamburg la vremea respectivă
În 2016 autoritățile fiscale din oraşul Hamburg au renunţat la încasarea unei sume de 47 de milioane de euro obţinute de banca Warburg prin tranzacţii neregulamentare realizate prin respectiva schemă. Atunci, primar al hamburgului era Olaf Scholz, care înaintea deciziei luate de fisc, a avut mai multe întâlniri cu manageri ai băncii Warburg.
Care este poziția procuraturii vis-a-vis de acest caz
Pentru cotidianul Tagesspiegel, potrivit stiri.tvr.ro, un purtător de cuvânt al procuraturii a confirmat că nu va fi dat curs unui denunţ care încearcă să forţeze juridic deschiderea unor proceduri judiciare împotriva primarului din Hamburg, Peter Tschentscher, şi împotriva predecesorului său în acest post, actualul cancelar federal Olaf Scholz, întrucât ”nu există nicio bază”.
Astfel, Procuratura Generală din Hamburg validează o decizie a unei instanţe inferioare din acelaşi oraş, care a apreciat în martie că nu există un temei suficient pentru a deschide o investigaţie împotriva celor doi.
Cu toate acestea, procuratura din oraşul Koln a iniţiat în aprilie 2021 proceduri judiciare împotriva unei funcţionare şi a 2 politicieni membri ai Partidului Social-Democrat (SPD) din Hamburg, pentru complicitate la evaziune fiscală, iar acelaşi caz este investigat de o comisie a parlamentului regional din Hamburg, unde Scholz va fi audiat vineri pentru a 2-a oară.
În ultimele săptămâni scandalul a revenit pe prima pagină a presei germane, după ce a fost găsită o sumă de peste 200.000 de euro în seiful fostului deputat social-democrat Johannes Kahrs, unul dintre politicienii investigaţi de procuratura din Koln şi care ar fi jucat rolul de intermediar între Scholz şi managerii băncii, potrivit sursei citate.
Dată fiind situația, procuratura din Koln a dispus şi o verificare a contului de mesagerie electronică folosit de Scholz când era primar la Hamburg şi, potrivit cotidianului Der Spiegel, a descoperit astfel că foarte probabil au fost şterse de acolo e-mailuri şi agende cu întâlniri legate de cazul investigat.
Ce a declarat Olaf Scholz
Dar, Olaf Scholz neagă că ar fi influenţat, din funcţia de primar, decizia fiscului de a renunţa la acea sumă de 47 de milioane de euro şi spune că nu-şi aminteşte mare parte din conţinutul discuţiilor la care a participat la momentul respectiv.
În acest context, cancelarul, săptămâna trecută, la o conferință de presă, a declarat că nu există suspiciuni.
”În cei doi ani de când se investighează acest caz nu a apărut niciodată nici cel mai mic indiciu de influenţă politică”.
”Puteţi avea încredere că nu mă număr printre persoanele care fac aşa ceva”.
De asemenea, Olaf Scholz a avut o reacţie dezaprobatoare la remarca unui jurnalist care a spus că respectivei bănci i s-a permis să rămână ”cu banii furaţi”, şi l-a îndemnat pe ziaristul respectiv ”să reflecteze” înainte de a formula ”aserţiuni pe care nu le va putea demonstra, în cazul în care va trebui să o facă”.
