Bucureştiul a depășit, oficial, pragul de trei milioane de locuitori în timpul săptămânii, conform noilor estimări de la ultimul recensământ. De asemenea, fluxul de navetiști a crescut în mod excepțional, atingând un număr similar cu cel al cartierului new-yorkez Manhattan.
De luni până vineri începând cu 5 dimineaţa, coloane de microbuze, autobuze şi maşini personale se îndreaptă spre Capitală pentru a suplimenta forţa de muncă.
Noi și Manhattan-ul
Dacă în Manhattan zilnic intră 1,6 milioane de navetişti, în Bucureşti sunt 700.000 de persoane care lucrează şi care au domiciliul în alt judeţ. Raportat la populaţia activă din judeţele respective, Bucureştiul a reuşit performanţa de a atrage aproape jumătate din aceasta din judeţul Giurgiu spre exemplu, mai bine de o treime din Călăraşi şi un sfert din Ialomiţa, Teleorman sau Dâmboviţa, judeţe unde cele mai multe localităţi se află la circa o oră – o oră şi jumătate cu maşina personală, pe o rază de circa 100 de kilometri.
Metropolă fără infrastructură
Din păcate însă, Bucureştiul nu are dezvoltată infrastructura pentru navetişti – centura ocolitoare fiind una nefuncţională, parcări la limita centurii fiind inexistente, iar alte parcări care au fost construite stau goale pentru că nu au fost amplasate în zonele necesare sau legale, conform nevoilor actuale. Dacă dinspre Ploieşti există o autostradă şi un drum naţional cu două benzi pe sens, doar unele localităţi din Călăraşi sau Ialomiţa beneficiază de conexiune spre autostrada A2, în timp ce dinspre Dâmboviţa, Giurgiu sau Teleorman în cele mai multe cazuri există doar posibilitatea unui drum naţional cu o bandă pe sens.
Astfel, anul 2019 a demonstrat cât de periculoasă poate fi naveta spre București, în anul acela având loc unul dintre cele mai tragice accidente de pe drumurile de lângă București, când un camion a izbit în plin un microbuz care transporta angajaţi pentru un lanţ de supermarketuri, accident în urma căruia opt persoane şi-au pierdut viaţa, iar şapte au fost rănite grav.
Transporturile alternative, aproape inexistente
Alternativele la calea rutieră nu sunt cu mult mai optimiste, transportul feroviar fiind unul lent, CFR aflându-se la un minim istoric de performanță, împreună cu compania maghiară MAV. Metrorex, la rândul său, nu se poate lăuda cu stații de metrou extinse în afara teritoriului administrativ al Municipiul București, cum ar fi Otopeni, Corbeanca, Buftea sau Chiajna, unde au tendința de a domicilia o bună parte dintre navetiștii Bucureștiului.
Provincia vine în Capitală pentru salarii mai mari
Dezechilibrul de infrastructură se vede astfel diametral opus cu progresele financiare din teritoriu.
Angajaţii cu cele mai mari salarii rămân în continuare cei din Bucureşti, alături de cei din Cluj şi Timiş, iar cei care câştigă cel mai prost sunt cei din Teleorman, Caraş-Severin şi Maramureş, arată datele centralizate pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.Astfel, angajaţii din Bucureşti au încasat, în medie, câte 4.612 de lei net pe luna octombrie 2021, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi lună din anul 2019, cei din Cluj au ajuns la un salariu mediu net de aproape 4.300 de lei, în creştere cu 22% faţă de octombrie 2021, perioada de dinaintea pandemiei, iar cele din Timiş au depăşit 3.830 de lei, în creştere cu 23% faţă de octombrie 2021.
