Lifestyle

Brâncuși a distrus Masa Tăcerii făcută în prima variantă ca să o facă pe cea pe care o avem azi. Motivul e puțin cunoscut

Brâncuși a distrus Masa Tăcerii făcută în prima variantă ca să o facă pe cea pe care o avem azi. Motivul e puțin cunoscut
romaniadevis.ro

Opera simbolizează masa de dinaintea luptei la care urmează să participe combatanții

Una dintre cele mai cunoscute sculpturi ale maestrului Constantin Brâncuși, se află în parcul central din Târgu Jiu, pe malul râului Jiu.

Este vorba de Masa Tăcerii, o lucrare alcătuită dintr-o masă circulară de piatră cu 12 scaune (câte un scaun pentru fiecare lună din an), în formă de clepsidră (care semnifică trecerea timpului)

Masa Tăcerii reprezintă locul în care soldații se adună în tăcere înainte de luptă, fiind, de asemenea, un omagiu pentru soldații căzuți în Primul Război Mondial.

Masa Tăcerii, împreună cu Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, formează Ansamblul Monumental din Târgu Jiu a sculptorului român Constantin Brâncuși.

Masa Tăcerii a fost realizată în două versiuni

Într-o primă versiune, opera a fost realizată în anul 1937, din piatră de Câmpulung, sub forma mesei țărănești, simplă, joasă, din tăblie și picior, fiind amplasată în locul celei de astăzi.

Dar, probabil nemulțumit de dimensiunile lucrării și dorind un anumit material, Constantin Brâncuși, în anul 1938, a comandat de la un atelier din Deva piatră de Banpotoc, cu alte dimensiuni și a făurit a doua Masă a Tăcerii.

În jurul Mesei Tăcerii din Târgu Jiu, în anul 1938, scaunele în formă de clepsidră (semnificând, astfel, trecerea timpului), au fost grupate două câte două, însă artistul nu le-a păstrat așa, așezându-le la distanță egală față de masă și restul scaunelor, astfel punând accent pe o prezență imaginară a unui cerc semnificativ.

FOTO vilatei.ro

Pe scurt, despre cel ce a fost pionierul sculpturii abstracte moderne

Sculptorul Constantin Brâncuși s-a născut la data de 19 februarie 1876 în Hobița, România, și a murit la data de 16 martie 1957 la Paris. Brâncuși a fost pionier al sculpturii abstracte moderne, iar operele sale în bronz și marmură erau caracterizate printr-o formă pură și elegantă.

Constantin Brâncuși, fiind pasionat de sculptura în lemn, a creat numeroase lucrări din lemn, acestea având deseori vizibile trăsături folclorice.

De asemenea, Brâncuși este cel mai bine cunoscut pentru sculpturile sale abstracte cu păsări în zbor și capete ovoide.

De exemplu, în 1912, Constantin Brâncuși a creat „Măiastra”, o sculptură numită după o pasăre miraculoasă din miturile românești, prima versiune a operei fiind făcută din marmură.

Apoi, în 1918, Brâncuși a sculptat în lemn prima versiune a „Coloanei Infinitului”. Creată prin repetiția de elemente simetrice suprapuse, opera a fost inspirată de pilonii caselor țăranilor din România. „Coloana Infinitului” a întruchipat nevoia de elevare spirituală pe care Brâncuși o exprima adesea prin creațiile sale.

Brâncuși a lăsat moștenire Muzeului Național de Artă Modernă din Paris tot ce se afla în atelierul său, adică peste 80 de sculpturi, cu o singură condiție. Atelierul său trebuia să fie mutat la muzeu și restaurat. Totodată, în atelierul său au mai fost găsite și sute de fotografii făcute de artist, începând cu anii 1920, cu operele și studioul său, potrivit descopera.ro