Banca Națională a României a hotărât majorarea dobânzii de politică monetară de la 1,25% pe an la 1,5% pe an. Analiștii se așteptau ca BNR să majoreze dobânda abia la ședința următoare, din noiembrie. Banca centrală menționează creșterea accelerată a prețurilor la energie, cu impact ridicat în inflație și impactul instabilității politice asupra cursului și reducerii deficitului, relatează profit.ro.
BNR a mai decis și majorarea cu câte 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% la sută pe an, respectiv a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Este prima creștere a ratei cheie de la declanșarea pandemiei – în martie anul trecut era la 2,5% pe an. Decizia reprezintă o surpriză pentru piață, în contextul în care un sondaj printre analiști arăta că o majorare a ratei cheie era așteptată abia în noiembrie.
Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august, peste nivelul prognozat de BNR, creșterea fiind determinată în special de scumpirea energiei – gaze, curent electric și carburanți. Pentru finele anului inflația este prognozată de BNR la 5,6%, dar unii analiști consideră că ar putea ajunge și la 7% ca urmare a scumpirii gazelor și curentului.
„Actualele evaluări relevă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul șocurilor pe partea ofertei. Determinante sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice, în principal de prețul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotațiilor pe piața en-gros autohtonă și pe plan european și, într-o mai mică măsură, de prețul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină și motorină”, arată comunicatul Băncii Naționale a României.
Activitatea economică a continuat să crească în trimestrul 2
BNR mai arată că rata inflației de bază a ajuns de la 3% în iulie la 3,2% în august, depășind previziunile. Totodată, activitatea economică a continuat să crească în trimestrul 2, mai alert decât se anticipa, ceea ce înseamnă o mărire a excedentului de cerere agregată din economie.
Banca centrală vede o accelerare a creșterii economice în trimestrul 3, dar exclusiv pe seama agriculturii. Pe de altă parte, valul al patrulea al pandemiei este considerat o sursă de incertitudini și riscuri crescute ca urmare a restricțiilor, cu un potențial impact negativ inclusiv în piața muncii, arată BNR.
Banca centrală menționează și amenințările asupra perspectivelor de reducere a deficitului, dar și de absorbție a fondurilor europene, în contextul crizei politice.
“Incertitudini și riscuri semnificative decurg, însă, și din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare și eventuala prelungire a instabilității mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces vital pentru stabilitatea macroeconomică. O sursă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, importantă din această perspectivă fiind finalizarea aprobării Planului național de redresare și reziliență, precum și a procedurilor de natură juridică și tehnică ce condiționează începerea atragerii sumelor alocate”, arată BNR.
Impactul crizei politice, ce azi a culminat prin demiterea guvernului Cîțu, este menționat de către BNR și în ceea ce privește tendința de depreciere a leului. Aici este menționat și diferențialul de dobândă, în condițiile în care Ungaria și Cehia ajunseseră cu dobânda cheie peste cea a BNR.
Riscuri semnificative vin și din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din blocaje în lanțurile de producție și aprovizionare, de natură să accelereze inflația pe plan mondial, arată BNR.
