Blocul Naţional Sindical (BNS) a transmis un comunicat, marţi, în care organizaţia sindicală propune dublarea deducerii personale de bază, de la 350 de lei la 700 de lei, pentru salariile aflate sub şi la nivelul salariului minim pe economie. Astfel, arată sindicatul, salariul minim pe economie ar putea fi majorat în 2022 la suma de 1.530 de lei net.
„Eforturile sectorului economic trebuie sprijinite (…) şi de o politică fiscală adecvată pentru salariul minim. Ca urmare, propunem ca deducerea personală de bază să se dubleze – de la 350 la 700 lei, pentru salariile aflate sub şi la nivelul salariului minim, urmând ca întreaga grilă de deduceri pentru celelalte tranşe de venit să se ajusteze în mod corespunzător. O astfel de măsură ar permite creşterea salariului minim net în 2022 la 1.530 lei”, se menţionează în comunicatul BNS.
Pe aceeaşi temă a formulei de stabilire a salariului minim pentru anul viitor, Blocul Naţional Sindical aminteşte că Guvernul a decis să păstreze în anul curent nivelul salariului minim la nivelul celui din anul anterior.
„Actuala coaliţie de guvernare a propus în 2019, pentru anul 2020, o formulă de calcul a salariului minim luând în calcul creşterea reală a productivităţii în anul 2018 faţă de 2017 şi indicele preţurilor octombrie 2019 – octombrie 2018. Pentru 2021, deşi după acelaşi mecanism de calcul salariul minim ar fi trebuit să crească la 2.380, s-a preferat în mod arbitrar păstrarea acestuia la 2.300 lei. Din punctul nostru de vedere situaţia nu mai poate continua în acest mod, este nevoie de o abordare responsabilă pentru a reduce aceste disparităţi, pentru a reduce sărăcia în muncă şi totodată pentru a asigura un nivel adecvat al veniturilor din salarii”, clarifică comunicatul.
Formula pentru calcularea salariului minim
Sindicatul argumentează că formula pentru calcularea salariului minim pentru anul viitor trebuie să includă factori precum pragul de sărăcie pentru o familie de salariaţi pentru 2022 şi proporţia de 50% dintre salariul minim brut şi câştigul salarial mediu brut, conform prevederilor Cartei Sociale europene revizuite.
„Având în vedere adâncirea discrepanţelor salariale în profil teritorial dar şi semnele de precarizare accentuată a condiţiilor de muncă, precum şi condiţiile economice – extrem de favorabile – aşa cum sunt acestea prezentate de Guvern, considerăm că pentru anul 2022 stabilirea salariului minim ar trebui să ţină cont de un set de indicatori, respectiv: evoluţia productivităţii reale a muncii (valoarea adăugată brută/populaţie ocupată) pentru perioada 2019 – 2020 şi prognoza pentru 2021 – 2022; rata inflaţiei pentru perioada 2019 – 2020 şi prognoza pentru perioada 2021 – 2022, decembrie/decembrie; pragul de sărăcie pentru o familie de salariaţi pentru 2022 (1.465*1,031) – 1.510 lei net; prevederile Cartei Sociale europene revizuite, ratificată de România conform căreia salariul minim trebuie să fie situat la un nivel adecvat, respectiv raportul între salariul minim brut şi câştigul salarial mediu brut să fie de de cel puţin 50%”, se precizează în comunicatul BNS.
Totodată,Blocul Naţional Sindical, atrage atenţia că nivelul actual al salariului minim nu permite unei familii medii de salariaţi să depăşească pragul de sărăcie.
„Dacă avem în vedere că o familie de salariaţi este în medie formată din 2,883 persoane, că o familie de salariaţi are în medie 1,639 persoane cu statut de salariat, că pragul de sărăcie/persoană din 2018 (750 lei) actualizat cu rata inflaţiei la nivelul anului 2021 (11,04%) este de 833 lei, rezultă că pentru o familie medie de salariaţi în 2021 pragul de sărăcie este situat la aproximativ 2.401 lei, adică nivelul minim al veniturilor per persoană salariată ar trebui să fie de aproximativ 1.465 lei net. Astăzi salariul minim net este 1.386 lei”, scrie în comunicatul semnat de preşedintele blocului sindical, Dumitru Costin.
Foarte mulți angajaţi au avut venituri realizate mai mici decât nivelul salariului minim
BNS subliniază că un număr de 127.136 de angajaţi cu contract individual de muncă cu normă întreagă au avut în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât nivelul salariului minim pentru studii superioare de 2.350 de lei.
Alţi 460.954 de angajaţi cu contracte de muncă cu timp parţial au avut în iunie anul curent venituri realizate sub aceeaşi limită de 2.350 de lei.
Peste 90% din persoanele care în luna iunie 2021 au avut timpul de muncă redus, conform OUG 132/2020, şi implicit cu venituri diminuate, fac parte din grupa persoanelor cu veniturile salariale în jurul salariului minim, notează BNS.
În iunie 2021, numărul angajaţilor cu contracte de muncă cu timp complet era de 5.084.694, cu 139.945 mai mic decât cel existent în iunie 2019 – 5.224.639 de angajaţi cu contracte de muncă cu timp complet, potrivit organizaţiei sindicale.
Numărul angajaţilor cu contracte de muncă cu timp parţial a crescut însă semnificativ, cu aproximativ 36%, de la 429.295 la 585.858 persoane, arată BNS.
„Precarizarea locurilor de muncă în această perioadă nu se caracterizează doar prin transformarea contractelor de muncă cu timp complet în contracte de muncă cu timp parţial, ci şi prin reducerea veniturilor medii în cazul celor cu contracte parţiale de muncă. În iunie 2021 venitul salarial mediu realizat de angajaţii cu contracte de muncă cu timp parţial a fost de 1.910 lei, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului 2019 venitul salarial mediu realizat de această categorie a fost de 2.118 lei. Trebuie menţionat şi faptul că rata sărăciei în muncă pentru angajaţii cu contracte de muncă cu timp parţial era în Romania de 65,9% în 2020 (în creştere faţă de 2019), fiind de peste 4 ori mai mare faţă de media UE 19, la un nivel dublu chiar şi faţă de Bulgaria. Este de departe cea mai mare rată a sărăciei în muncă dintre statele membre UE dar şi statele cu statut de candidat la UE”, se precizează în comunicatul BNS.
Creşterea inegalităţilor s-a accentuat
Blocul Naţional Sindical argumentează că la nivel naţional creşterea inegalităţilor s-a accentuat în perioada pandemiei şi a afectat cu prioritate zonele sărace ale ţării.
„Dacă avem în vedere salariile brute realizate de angajaţi în luna iunie 2021, faţă de iunie 2019, putem constata că deşi la nivel naţional acestea au crescut în termeni reali cu 23%, la nivelul judeţelor situaţia este extrem de diferită. În 21 de judeţe din România salariul brut realizat în 2021 a fost în termeni reali mai mic decât cel realizat în 2019. Bistriţa, Hunedoara, Suceava şi Vaslui sunt judeţele în care salariul brut realizat a fost în termeni reali în 2021 cu aproximativ 10% mai mici decât în 2019. Discrepanţele între Bucureşti şi restul ţării continuă să se adâncească, 20 de judeţe aveau în iunie 2021 salarii medii brute realizate situate la mai puţin de 60% din media Bucureştiului. Cu excepţia judeţului Cluj discrepanţa salarială între Bucureşti şi restul ţării s-a adâncit în ultimii 2 ani în toate celelalte 40 de judeţe”, arată comunicatul BNS.
