Arheologii au făcut o descoperire despre noi dovezi ale modului în care oamenii au încercat să folosească „magia” în oraș.
Borcanul blestemului
Ei au descoperit un borcan de ceramică vechi de 2.300 de ani, umplut cu oasele unui pui dezmembrat, care, cel mai probabil, a fost parte a unui blestem antic, care a paralizat și ucis 55 de oameni în Atena antică.
Borcanul a fost descoperit împreună cu o monedă, sub podeaua clădirii comerciale clasice din Agora, care a fost folosită de meșterii antici.
Jessica Lamont, profesor de clasici la Universitatea Yale, a scris într-un articol publicat în jurnalul Hesperia, că „oala conținea capul dezmembrat și membrele inferioare ale unui pui tânăr”.
La acea vreme, în jurul anului 300 î.Hr., oamenii care au făcut blestemul au scos și un cui mare de fier prin vas.
Lamont, menționând că scrierea greacă conține cuvinte care poate însemna „legăm”, a mai precizat că „toate suprafețele exterioare ale [borcanului] au fost inițial acoperite cu text; odată purtau peste 55 de nume inscripționate, zeci dintre acestea supraviețuind acum doar sub formă de litere împrăștiate, plutitoare sau lovituri slabe de stilou”.
Probabil, părțile de unghii și de pui au jucat un rol în blestem
În mod obișnuit, unghiile se găseau în blestemele antice, care „aveau o forță inhibitoare și imobilizau sau restrângeau simbolic facultățile victimelor (blestemului)”, a scris Lamont.
Când a fost ucis, puiul nu avea mai mult de șapte luni, iar oamenii care au creat blestemul ar fi vrut să transfere „neputința puiului și incapacitatea de a se proteja” oamenilor ale căror nume sunt înscrise pe borcan, a scris, de asemenea, Lamont, care a mai adăugat:
- Prezența capului de pui și a picioarelor inferioare în borcan sugerează că „prin răsucirea și străpungerea capului și a picioarelor inferioare ale puiului, compozitorii de blestem au căutat să împiedice utilizarea acelorași părți ale corpului la victimele lor”.
- „Asamblarea rituală aparține tărâmului blestemelor de legături ateniene și urmărea să „lege” sau să inhibe facultățile fizice și cognitive ale indivizilor numiți”.
- Borcanul a fost plasat lângă mai multe ruguri arse care conțineau rămășițe de animale – ceva care ar fi putut spori puterea blestemului.
FOTO sciencealert.com
Dar de ce a fost creat blestemul
Potrivit lui Lamont, stilul scrisului de mână de pe borcan sugerează că cel puțin două persoane au scris numele pe borcan:
„Cu siguranță a fost compus de oameni/persoane cu bune cunoștințe despre cum să arunce un blestem puternic”.
Motivul pentru care s-a creat un blestem atât de elaborat nu este sigur, dar este posibil să fi fost legat de un caz legal.
„Numărul mare de nume face ca un proces iminent să fie scenariul cel mai probabil”, a scris Lamont, menționând că „compozitorii de blestem ar putea cita toți oponenții imaginabili în maledicțiile lor, inclusiv martorii, familiile și susținătorii opoziției”.
La acea vreme, procesele erau obișnuite în Atena
Locația borcanului, o clădire folosită de meșteri, sugerează că procesul ar fi putut implica o dispută la locul de muncă.
În acest context, Lamont a scris că „blestemul ar fi putut fi creat de meșteșugari care lucrează în clădirea industrială în sine, poate în preajma unui proces privind un conflict între locurile de muncă”.
O altă posibilitate este ca blestemul să fie legat de cearta din Atena în urmă cu aproximativ 2.300 de ani. După ce Alexandru cel Mare a murit în 323 î.Hr., imperiul său s-a prăbușit, iar generalii și oficialii săi au luptat pentru putere.
Iar potrivit înregistrărilor istorice, mai multe facțiuni au luptat pentru controlul Atenei la acea vreme. A fost „o perioadă plină de război, asediu și alianțe politice schimbătoare”.
În anul 2006 a fost excavat “borcanul blestemului” (excavare supravegheată de Marcie Handler, care la acea vreme era doctorand la Universitatea din Cincinnati) și la începutul lui 2021 a fost analizat și descifrat de Lamont, potrivit sciencealert.com.
