Frutti Fresh este un brand românesc cunoscut de sucuri cu gust de fructe, deținut de Victoraș Micula, după ce a moștenit firma, ajunsă un adevărat imperiu în urma popularității băuturii. Mulți părinți sunt păcăliți de eticheta și numele sucului și nu își dau seama cât de periculoase sunt ingredientele dintr-o sticlă de Frutti Fresh.
Potrivit etichetei, băutura carbogazoasă Frutti Fresh de tipul Tutti Frutti conține „apă, zahăr, suc de fructe din suc concentrat (conținut de suc de fructe min 4%, în proporții variabile: mere, portocale, lămâie, kiwi, banane, struguri, ananas, piersici, grapefruit, mango), dioxid de carbon, acidifiant acid citric, stabilizatori gumă arabică și gumă esterică, antioxidant acid ascorbic, arome, conservanți benzoat de sodiu și sorbat de potasiu, colorant beta-caroten”.
La prima vedere, eticheta poate nu sare în ochi. Însă majoritatea ingredientelor sunt extrem de dăunătoare, nerecomandate copiilor și chiar interzise în alte colțuri ale lumii. Până și Micula a declarat într-un live pe o rețea de socializare că nu se atinge de proprrile produse.
„Niciun dealer nu își consumă produsele. Nici eu nu beau produsele mele. Nu îmi plac. Eu vi le-am dat vouă, să fac bani, doar nu-s prost să le consum, nu?!”, a spus acesta.
Frutti Fresh conține gumă de mestecat
În primul rând, guma esterică este, de fapt, guma de mestecat, de care cu toții știm un singur lucru sigur: nu se digeră, așa că nu trebuie înghițită. Guma esterică, un aditiv alimentar, are multiple funcții, inclusiv îngroșarea, emulsificarea, stabilizarea și aromatizarea. De asemenea, este folosită pentru a trata suprafața fructelor și legumelor proaspete, precum și în băuturile nealcoolice și alcoolice cu conținut scăzut de alcool.
Cu toate acestea, nu este recomandată copiilor, iar dozele mari pot avea efecte negative, cum ar fi hiperkinezie, insomnie și tahicardie. În România, această substanță nu a fost permisă până în anul 2002, când a fost introdusă în conformitate cu legislația europeană.
Reacții alergice
Un alt ingredient controversat, E 211, cunoscut sub denumirea de benzoat de sodiu, este un aditiv alimentar din categoria conservanților de origine organică, utilizat ca substanță antiseptică. Consumul frecvent de acid benzoic și benzoați poate provoca reacții alergice la oameni, cum ar fi cefalee, urticarie, eczeme sau dermatite atopice.
Aceste reacții alergice sunt cauzate de interferența aditivilor cu diferite substraturi sau enzime în calea metabolică. De asemenea, se crede că acidul benzoic poate inhiba activitatea unor enzime digestive și poate reduce absorbția substanțelor nutritive. În plus, există cazuri raportate în literatură de eritem polimorf asociat cu hipersensibilitatea la acidul benzoic.
Risc de șoc anafilactic și substanțe cancerigene
Acidul benzoic este inclus în grupa aditivilor cu risc de intoleranță respiratorie și poate provoca chiar șoc anafilactic. În plus, atât acidul benzoic, cât și benzoații sunt considerați a fi aditivi cancerigeni și sunt interziși în unele țări, cum ar fi Statele Unite ale Americii. Acești aditivi nu se acumulează în totalitate în organismul uman, ci sunt eliminați în proporții variabile prin conjugarea cu glicina (rezultând în excreția lor sub formă de acid hipuric) sau prin conjugarea cu acidul gluconic.
Dozele mari și consumul îndelungat de benzoați pot provoca iritații gastrice, anorexie, vărsături, precum și afectarea funcției ficatului și a rinichilor. În combinație cu coloranții alimentari azoici, aceștia pot favoriza hiperactivitatea la copii, inclusiv sindromul ADHD. Unele studii au arătat că cu cât concentrația de benzoat de sodiu este mai mare, cu atât se produc mai mulți radicali liberi, care pot deteriora celulele și crește riscul de boli cronice, informează RomâniaTV.
