Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va fi prezent azi, la Ankara, la ceremonia de învestire a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, care a fost reales duminică în fruntea statului, câștigând cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în fața contracandidatului susținut de opoziție Kemal Kılıçdaroglu.
Potrivit unui comunicat al Alianței, Jens Stoltenberg va încerca, în cele două zile cât va sta la Ankara, să îl convingă pe Recep Tayyip Erdoğan să nu se mai opună aderării Suediei la NATO.
Pentru Suedia
Turcia nu a ratificat nici până acum în Parlamentul său intrarea Suediei în NATO, astfel că doar Finlanda a fost acceptată în primăvară. Pretențiile Turciei vizează tratamentul aplicat de Suedia unor entități sau persoane considerate de Ankara teroriste, iar Turcia nu a fost mulțumită până acum de pașii făcuți de Suedia.
Joi, însă, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, anunța că de la 1 iunie, în Suedia a intrat în vigoare o nouă legislație privind lupta împotriva terorismului, iar în ea sunt incluse și elementele solicitate de Turcia.
Jens Stoltenberg spune că reținerea Turciei venea din motive de securitate națională, aceasta fiind aliatul NATO cu cele mai multe atentate pe teritoriul său. Nici Parlamentul ungar nu a ratificat aderarea Suediei, însă lumea politică este sigură că ratificarea Budapestei va veni imediat după ce se va pronunța Ankara.
Candidații
Alegerile, initial, au fost programate să aibă loc pe 18 iunie, dar guvernul le-a mutat cu o lună înainte pentru a evita ca acestea să coincidă cu examenele universitare, Hajj pilgrimage și cu startul vacanței de vară. Se estimează că un total de 64 de milioane de alegători au avut dreptul de-a vota la alegeri, 60.9 milioane în Turcia și 3.2 milioane în Diaspora.
Președintele în funcție Erdoğan de la Partidul Justiției și Dezvoltării (Partidul AK) a intrat în cursa pentru realegere fiind sprijinit de Alianța Populară, care include Partidul Mișcarea Naționalistă (MHP) și alte două partide mai mici. Alianța Națională, care este compusă din șașe partide de opoziție inclusiv principalul partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), l-a susținut pe liderul CHP Kemal Kılıçdaroğlu pentru funcția de președinte al Turciei.
Cum nu fac parte din alianță, partidul pro-kurd, Partidul Verzilor și Viitorului Stângii (YGSP), și Alianța Muncii și Libertății (din care face parte și YGSP) l-au susținut pe Kılıçdaroğlu.
Alți doi candidați mai mici, liderul Partidului Patriei Muharrem İnce și ultranaționalistul Sinan Oğan susținut de Alianța Strămoșească, au intrat în cursa electorală reușind să strânge cele 100.000 de semnături necesare; în orice caz, cu trei zile înainte de alegeri, İnce s-a retras invocând campanii consistente de calomniere și defăimare împotriva sa de către candidații rivali, deși încă mai apărea pe buletine de vot.
