Banca Mondială a anunțat luni că se așteaptă ca prețurile petrolului la nivel mondial să ajungă la o medie de 90 de dolari pe baril în trimestrul al patrulea și să scadă la o medie de 81 de dolari în 2023, pe măsură ce încetinirea creșterii economice reduce cererea, dar a avertizat că o escaladare a ultimului conflict din Orientul Mijlociu ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor.
Cel mai recent raport al Băncii Mondiale privind perspectivele piețelor de mărfuri a remarcat că prețurile petrolului au crescut cu doar aproximativ 6% de la începutul războiului dintre Israel și Hamas, în timp ce prețurile produselor agricole, ale majorității metalelor și ale altor mărfuri „abia dacă au evoluat”.
Raportul schițează trei scenarii de risc bazate pe episoade istorice care implică conflicte regionale începând cu anii 1970, cu gravitate și consecințe din ce în ce mai mari.
Perturbare la prețul petrolului
Un scenariu de „mică perturbare” echivalent cu reducerea producției de petrol observată în timpul războiului civil din Libia în 2011, de aproximativ 500.000 până la 2 milioane de barili pe zi (bpd), ar duce prețul petrolului la o valoare cuprinsă între 93 și 102 dolari pe baril în trimestrul al patrulea, potrivit băncii. Un scenariu de „întrerupere medie” – aproximativ echivalent cu războiul din Irak din 2003 – ar reduce livrările globale de petrol cu 3 milioane până la 5 milioane de bpd, împingând prețurile la o valoare cuprinsă între 109 și 121 de dolari pe baril.
Scenariul de „perturbare mare” al Băncii Mondiale aproximează impactul embargoului petrolier arab din 1973, reducând oferta globală de petrol cu 6 până la 8 milioane de bpd. Acest lucru ar duce inițial la o creștere a prețurilor între 140 și 157 de dolari pe baril, un salt de până la 75%. Prețurile mai mari la petrol, dacă se mențin, înseamnă inevitabil prețuri mai mari la alimente”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale. „Dacă se materializează un șoc sever al prețului petrolului, acesta ar împinge în sus inflația prețurilor la alimente, care a fost deja ridicată în multe țări în curs de dezvoltare.”
Raportul Băncii Mondiale a precizat că cererea de petrol din China a fost surprinzător de rezistentă, având în vedere tensiunile din sectorul imobiliar al țării, crescând cu 12% în primele nouă luni din 2023 față de aceeași perioadă din 2022.
Producția și exporturile de petrol din Rusia au fost relativ stabile în acest an, în pofida embargourilor impuse de Occident asupra țițeiului rusesc pentru a pedepsi Moscova din cauza invaziei sale în Ucraina, a precizat Banca Mondială.
Plafonul rusesc
Exporturile Rusiei către Uniunea Europeană, SUA, Marea Britanie și alte țări occidentale au scăzut cu 53 de puncte procentuale între 2021 și 2023, dar acestea au fost înlocuite în mare parte cu creșterea exporturilor către China, India și Turcia – cu 40 de puncte procentuale mai mult în aceeași perioadă, scrie Reuters.
„Plafonul de preț pentru țițeiul rusesc introdus la sfârșitul anului 2022 pare din ce în ce mai inaplicabil, având în vedere recenta creștere bruscă a prețurilor din Urali”, a declarat Banca Mondială, referindu-se la țițeiul rusesc de referință, cotat în prezent la mijlocul intervalului de 70 de dolari pe baril, cu mult peste plafonul de preț de 60 de dolari pentru țițeiul rusesc, stabilit de G7. Plafonul are ca scop să împiedice cumpărătorii de țiței rusesc să folosească serviciile furnizate de Occident, inclusiv transportul maritim și asigurarea, cu excepția cazului în care încărcăturile sunt vândute la prețul plafonat sau sub acesta.
„Se pare că, prin alcătuirea unei „flote fantomă” (de petroliere), Rusia a reușit să tranzacționeze în afara plafonului; referința oficială Urals a depășit recent plafonul timp de mai bine de trei luni, cu o medie de 80 de dolari pe baril în august”, se arată în raport.
În cazul în care conflictul dintre Israel și Hamas se intensifică, factorii de decizie politică din țările în curs de dezvoltare vor trebui să ia măsuri pentru a gestiona o potențială creștere a inflației, a declarat Banca Mondială. Aceasta a adăugat că guvernele ar trebui să evite restricțiile comerciale, cum ar fi interdicțiile de export pentru alimente și îngrășăminte, deoarece acestea pot intensifica adesea volatilitatea prețurilor și pot spori insecuritatea alimentară.
