Discuțiile dintre preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko și Vladimir Putin de săptămâna trecută nu au avut legătură, așa cum credeau mulți, despre transferul permanent de trupe ruseşti în Belarus sau crearea unor baze militare permanente ale Rusiei pe teritoriul belarus, potrivit agenţiei oficiale ruse de presă TASS citate de Agerpres.
„Nu am avut niciun fel de discuţii despre transferul permanent de trupe ruseşti în Belarus sau despre crearea vreunei baze militare. Nu avem nevoie de aşa ceva. Nu există nicio necesitate în acest sens deocamdată, conform conceptului de securitate militară a uniunii statale (Rusia-Belarus). Dacă va exista oarecare circumspecţie, dacă vom vedea o activare a NATO inclusiv până la un conflict militar, armata rusă va ajunge în 24 de ore în Belarus”, a afirmat marţi Lukaşenko într-o reuniune a guvernului său consacrată relaţiilor de cooperare cu Moscova, după ultima sa întâlnire cu Putin.
Avertizare de ultimă oră! Dacă NATO reprezintă o amenințare pentru România, în 24 de ore ajungem în Belarus
În Belarus există infrastructură militară – baze, aeroporturi militare – în acest sens, a adăugat el. În acelaşi timp, Lukaşenko a afirmat că, în Occident, Belarusul este acuzat că găzduieşte trupe străine pe teritoriul său.
„Aceşti laşi din Occident nu au dreptul să ne acuze că am găzdui baze ruseşti sau chineze sau ale vreunei alte ţări. Uitaţi-vă mai bine la voi, căci voi vă instalaţi baze în Polonia”, stat membru UE şi NATO de la graniţa cu Belarus, a spus Lukaşenko, citat de TASS.
Totuşi, preşedintele belarus a recunoscut că, în cadrul discuţiilor cu omologul său rus, au fost abordate probleme legate de cooperarea cu Federaţia Rusă în domeniul cooperării militare, inclusiv furnizarea de armament modern rusesc către Belarus.
Aleksandr Lukaşenko și Vladimir Putin nu au stabilit livrările de armament
Cele două părţi încă nu au stabilit condiţiile acestor livrări de armament, a adăugat Lukaşenko, dând ordin ca responsabili din armată să analizeze ce tipuri de arme ruseşti ar avea nevoie forţele armate belaruse.
Putin şi Lukaşenko au discutat despre acordarea celei de-a doua tranşe, de 500.000 de dolari (în jur de 410 milioane de euro), dintr-un credit rusesc de un miliard de dolari, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Cu ocazia întâlnirii cu Putin la Soci, Lukaşenko s-a asigurat de sprijinul Kremlinului după deturnarea unui avion de linie Ryanair la 23 mai, sub pretextul prezenţei unei bombe la bordul aparatului de zbor, potrivit AFP.
Pentru a determina echipajul să redirecţioneze avionul de pasageri care efectua un zbor pe ruta Atena-Vilnius, preşedintele belarus a dat ordin să fie ridicat de la sol un bombardier MiG-29, echipat cu rachete de tipul aer-aer. La aterizare, nu s-a descoperit nicio bombă, dar forţele de securitate belaruse i-au arestat pe jurnalistul disident belarus Roman Protasevici şi pe prietena acestuia, Sofia Sapega, de naţionalitate rusă.
În Occident, gestul regimului de la Minsk a fost calificat drept „terorism de stat”, iar Uniunea Europeană le-a cerut operatorilor aerieni să evite spaţiul aerian belarus şi a decis să interzică accesul companiei naţionale Belavia în spaţiul aerian şi pe aeroporturile europene.
