Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a avut miercuri, 15 februarie, o conferință de presă în care a explicat cum cutremurele din ultimele două zile arată că harta seismică a județului Gorj se va schimba în viitorul apropiat. Astfel, în zonă vor fi așteptate și cutremure de magnitudini mai mari. Totuși, important pentru populație este să aibă în vedere că astfel de fenomene nu pot fi prevăzute, anunță specialiștii INFP, explicând cum Planeta Pământ nu poate fi pusă într-o formulă.
Întrebați dacă seismele din Turcia au influențat reactivarea zonei seismice din Gorj, experții au evitat să dea un răspuns, limitându-se la a spune că „se analizează” în continuare această ipoteză. Cutremurul de marți, din Gorj, a avut peste 90 de replici. Intensitatea epicentrală a fost de 6 spre 7 grade, dar au fost și localități unde intensitatea a depășit magnitudinea 7. Cutremurul s-a simțiți în Serbia, Ungaria, la Cluj și în partea de nord a României.
„Este o zona seismică cunoscută de seismologi, are o activitate slabă și moderată. Ce s-a întâmplat ieri și alaltăieri e practic cea mai mare activitate seismică înregistrată în decurs de 200 ani. A fost o surpriză, calculele noastre arătau o magnitudine maximă de 5.5.”, a explicat directorul INFP, Constantin Ionescu, când a fost întrebat cum explică producerea unui cutremur cu magnitudine mare dacă în acea zona seismică maximă poate fi de 5.2 – 5.4, scrie realitatea.net.
Harta de hazard seismic în zona se va schimba, avertizează INFP
Conform experților seismologi, o singură dată în istorie, în 1943, s-a produs un cutremur de 5,2. Practic, în zona putem vorbi despre o intensificare pronunțată a intensității, iar acest lucru va schimbă puțin harta de hazard seismic în zona.
Întrebați dacă Gorjul va deveni „nouă Vrancea”, aceștia au replicat: „Nu, în niciun caz, se va estima o magnitudine de maxim 6.”
Datele centralizate de INFP, mai spun specialiștii, au un istoric de aproximativ 200 de ani. Asta înseamnă că datele sunt insuficiente. Ce se va întâmplă peste 100 de ani este greu de prevăzut, atrag atenția aceștia.
„Aceste cutremure care apar mai rar apar pe un fond pe care este foarte greu să îl previi”, au mai transmis oficialii INFP.
„Toate datele pe care le furnizăm au o marja de eroare, un plus/minus. De asta de multe ori realitatea întră în marja de eroare. În rapoartele noastre introducem marja de eroare”, au mai spus specialiștii.
„Aparatură nu prezice, înregistrează mișcarea de la momentul când se produce. Rețeaua seismică românească este una din cele mai dense din Europa. Participa la diverse proiecte europene”, a explicat Constantin Ionescu.
Pământul nu poate fi pus într-o formulă
De asemenea, întrebat dacă există posibilitatea că magnitudinea să fie depășită, Mihail Diaconescu, cercetător științific, a explicat că șansele sunt reduse.
„Puțin probabilă să fie depășită. Energia a fost eliberată, sistemul e într-un proces de reechilibrare. Replicile sunt așteptate din ce în ce mai mici, dar se poate lua în calcul și o replică mai mare, peste 4 grade. Legat de ce nu am putut preveni, aceste sisteme de forțe din scoarță au un caracter complex, haotic.
E greu să spui cu exactitate, neavând date suficiente la acele adâncimi, ce se va întâmplă în viitor. Pământul nu poate fi pus într-o formulă. Nu există nicio modalitate de a face predicții, la nivel mondial. O predicție trebuie să aibă un aparat fizico-matematic în spate că să fie acceptată la nivel științific.”, a transmis specialistul.
