Aderarea României la Spațiul Schengen, pe care cancelarul german Olaf Scholz a anunțat-o luni că o susține, va aduce beneficii atât persoanelor fizice, cât și companiilor din domeniul transporturilor.
Avantajele aderării la Schengen pentru români: eliminarea așteptării la frontieră şi un control mai simplu la aeroport
Astfel, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră/prin orice loc/în orice perioadă a anului, iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor, un document de identitate valabil, fără a fi supuși controalelor la frontieră.
Sunt cunoscute cozile generate de volumul mare de trafic prin punctele de trecere a frontierei terestre, în special în perioadele de concedii/vacanțe, inclusiv în noul context al situației din Ucraina.
Avantajul numărul 1: nu vor mai exista timpii de așteptare
Principalul avantaj al aderării la spațiul Schengen va fi eliminarea timpilor de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria (corelativ și cu Grecia), fiind astfel eliminate neplăcerile cu care se confruntă cetățenii români în special în perioada concediilor de vară/iarnă, când cetățenii români fie se deplasează spre destinații turistice prin spațiul Schengen, fie se reîntorc în țară.
La frontiera aeriană, va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen (inclusiv Elveția, Liechtenstein, Norvegia, Islanda), iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura ca un zbor intern în România.
Astfel, timpii de așteptare din aeroporturi vor fi considerabil reduși în cazul deplasărilor în spațiul Schengen. Aceeași situație îmbunătățită se va înregistra și în cazul deplasărilor pe cale maritimă în spațiul Schengen.
Avantajul numărul 2: vor fi eliminate controale de frontieră
Pe lângă beneficiile ce vor fi resimțite de persoanele fizice, și personale juridice vor resimți efectele aderării depline la spațiul Schengen. Astfel, vor fi eliminate controale de frontieră la trecerea frontierelor terestre interne cu Ungaria și Bulgaria (corelativ și cu Grecia).
Acest fapt va avea un impact pozitiv în special pentru transportatori prin eliminarea timpilor mari de așteptare la aceste frontiere terestre, contribuind la promovarea afacerilor și o competitivitate mai bună în Uniunea Europeană. Costurile inerente presupuse de cheltuielile cu combustibil, salarii, diurne vor fi mult reduse.
Nu în ultimul rând, toate aceste beneficii vor contribui și la creșterea atractivității României ca destinație de afaceri și destinație turistică.
Avantajul numărul 3: dreptul de liberă circulație
Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat una din realizările remarcabile ale României pe plan internațional. La data de 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile și obligațiile ce îi revin conform Tratatului de Aderare.
Unul din efectele cu impact direct asupra populației l-a reprezentat recunoașterea dreptului de liberă circulație a românilor, ca cetățeni ai Uniunii Europene.
Dreptul de liberă circulație și ședere este unul dintre cele mai importante și mai „vizibile drepturi” pentru cetățenii UE.
Dreptul unui cetățean al Uniunii de a se deplasa, din motive economice sau din alte motive, pe o perioadă scurtă, lungă sau nelimitată de timp în alte state UE, este unic în lume.
Această libertate de mișcare reprezintă, în același timp, un impuls oferit dinamismului economic, regional și cultural în interiorul continentului european, în special în zonele de frontieră.
Activitățile economice, printre care putem enumera, în primul rând, transporturile și turismul sunt promovate și dezvoltate în acest context.
De asemenea, o multitudine de alte drepturi legate, de exemplu, de accesul facil pe piața de muncă a celorlalte state membre sau accesul la sistemul de educație sunt facilitate de această libertate de mișcare.
Cu toate acestea, cetățenii români nu beneficiază în integralitate de această libertate de mișcare. Cele mai tranzitate frontiere de către cetățenii români sunt cele cu Ungaria și Bulgaria (inclusiv la frontiera cu Grecia), cât și aeroporturile.
