Presa austriacă a consemnat o intervenție avută ieri a cancelarului Karl Nehammaer pe tema respingerii României şi Bulgariei la Schengen. Declarațiile nu au venit ca scuze, ci ca o împăunarea a politicii externe pe care o duce cancelarul și partidul său.
Cotidianul „Die Presse” a relatat pe larg despre noua poziție a cancelarului, care nu a ezitat să critice o politică de azil „eronată” a UE şi acuzând presiuni la adresa Austriei.
Austriecii o întorc ca la Ploiești. Acum sunt salvatorii Europei. Ultima declarație a cancelarului
Această abordare de refuz pentru aderarea României și Bulgariei a fost „o chestiune de securitate pentru Austria”, a reiterat cancelarul, reluându-şi totodată criticile faţă de o politică de azil „eronată” a UE şi acuzând presiuni la adresa Austriei. Nimic despre Croația și rutele pentru migranți care duc către această țară.
În schimb, cancelarul austriac a întors-o ca la Ploiești, sugerand că acțiunea lui a vizat atenționarea Europei asupra pericolului. În opinia lui Nehammer, dezbaterea privind migraţia a fost din nou pusă în mişcare la nivelul UE odată cu veto-ul Austriei.
„Nu va exista nicio extindere (Schengen) atât timp cât frontiera externă nu este protejată în mod eficient. Politica de azil eşuată a UE a cauzat această situaţie. Ameninţările şi argumentele polemice sunt folosite pentru a încerca să se crească presiunea împotriva Austriei”, a afirmat cancelarul Karl Nehammaer.
Și ministrul de externe Alexander Schallenberg, membru al aceluaişi partid conservator din care face parte cancelarul, a subliniat vineri, la mai multe posturi de radio, că acţiunea Austriei nu a fost un veto, ci mai degrabă un „apel la ajutor”, scrie publicația citată.
Totodată este citat și liderul regional din Viena al Partidului Popular, consilierul Karl Mahrer. Într-o declarație făcută sâmbătă, el a spus:
„Este necesară o regândire a politicii de azil şi migraţie în Europa. Aceasta este singura modalitate de a garanta libertatea şi securitatea ca drepturi fundamentale”, a declarat Mahrer. O discuţie despre distribuţia solicitanţilor de azil într-o „Europă a libertăţii de călătorie şi a unor sisteme sociale complet diferite nu ar duce nicăieri. O extindere a sistemului Schengen, care oricum nu mai funcţionează, nu are sens”, a spus el.