România începe să folosească brățările electronice de supraveghere. Primul lot de brățări pentru monitorizarea electronică a persoanelor împotriva cărora s-a emis un ordin de protecție, ori care se află în arest la domiciliu a ajuns în România. Potrivit legii, acestea trebuie folosite de Poliție începând de sâmbătă, 1 octombrie. Până în 2024, aceste brățări vor fi disponibile numai pentru București și județele Iași, Mureș și Vrancea.
Au sosit primele brăţări electronice de supraveghere. 36.921 acte de violenţă în primele 8 luni ale anului
Poliția Română a primit, din Israel, prima tranșă de brățări electronice destinate, în principal, monitorizării persoanelor implicate în cazuri de violență domestică.
Potrivit anchetatorilor, brățara va fi atașată de glezna agresorului. În cazul în care fizic nu este posibil, sau există o interdicție medicală, aceasta va fi pusă la încheietura mâinii. În plus, atât persoana împotriva căreia s-a emis ordinul de protecție cât și victima, ori după caz, victimele, vor primi câte un telefon mobil.
În cazul în care persoana protejată este un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau o persoană fără discernământ, consimţământul cu privire la utilizarea dispozitivului electronic de supraveghere se exprimă de către reprezentantul legal, cu excepţia situaţiei în care unicul reprezentant legal este chiar persoana supravegheată, caz în care consimţământul se va exprima de către reprezentantul Direcţiei de Asistenţă Socială.
Dacă agresorul se apropie la mai puțin de 100 de metri de victimă, aceasta primește pe telefonul mobil o alertă
În același timp, alerta respectivă ajunge și în dispeceratul Poliției, de unde este direcționat cel mai apropiat echipaj.
În aceste condiții, autoritățile au dreptul să pătrundă în imobilul unde se execută măsura, fără acordul persoanei supravegheate sau al persoanelor care locuiesc împreună cu aceasta.
Brățările de monitorizare electronică vor fi achiziționate în trei etape. În acestă primă tranșă, au fost aduse 964 de astfel de dispozitive, care vor fi împărțite între Poliția Capitalei, IPJ Mureș și IPJ Vrancea.
În a doua etapă, programată pentru anul 2024, brățările electronice vor ajunge și în județele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vrancea.
Ultima și cea de-a treia etapă va avea loc în 2025, când vor fi dotați cu astfel de echipamente și polițiștii din Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Legea care prevede monitorizarea agresorilor cu brățări electronice a fost adoptată de Parlament anul trecut, în aprilie. Brățările prin care sunt supravegheați agresorii vor face parte dintr-un sistem mai amplu, numit Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME).
SIME costă, în total, peste 241 de milioane de lei, bani din care, pentru prima tranșă, au fost alocați 32 de milioane de lei.
Faptele de violență domestică, în creștere
În primele 8 luni ale anului, la nivel național, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 13,3% (+4.320) față de primele 8 luni ale anului 2021 (de la 32.601 la 36.921 fapte).
În această perioadă au fost emise de către instanțele judecătorești 7.331 de ordine de protecție, (cu 6,2% (+430) mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021), 3.469 (47,32%) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii.
Cele mai multe, 6.598 reprezentând 90% din totalul acestora, au fost emise la solicitarea victimelor, 564 la solicitarea procurorului și 169 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens.
În ceea ce privește punerea în executare a ordinelor de protecție, în primele 8 luni ale anului 2022 au fost soluționate 6.785, cu 12% (+728) mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021, din care 6.436 la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor dispuse, 225 revocate la solicitarea victimei (din care 212 atunci când ordinul de protecție a fost solicitat de victimă și 13 atunci când cererea a fost realizată de alte persoane), 54 revocate la solicitarea persoanelor împotriva cărora a fost dispus și 70 din alte motive, rămânând în lucru 4.720 (cu 7,9% /+346) mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021).
