Mulți dintre noi avem copii la școală. Temele sunt o problemă atât a elevilor, cât și a părinților și bunicilor. Ce facem când ecuațiile de clasa a treia sunt grele, chiar și pentru un adult? Apelăm la o soluție: întreabăm google.
Au găsit elevii și părinții cine să le facă temele? Mediul online vine cu o soluție. Ce spun profesorii
Există platforme de rezolvare a problemelor, în online, desigur. Părinți obosiți, după o zi epuizantă de lucru, oriunde ar fi aceasta, trebuie să supravegheze, ajutând copiii la temele pentru acasă. Nemaivorbind de faptul că matematica este ca o limbă străină pentru mulți dintre noi. Hieroglife în ecuații cu trei necunoscute, chiar la clasa a treia. Ce să mai vorbim despre clasele următoare, de la cinci în sus sau cele liceale.
Situația este la fel, în România, precum și în întreaga lume. Problema temelor are două aspecte: cea privind rezolvarea de către familia copiilor sau apelând la un meditator. Prima, adulții nu știu să le rezolve, copiii nu au înțeles din explicația de la școală. Ca o paranteză, un copil de clasa a patra, întrebat de ce nu a rugat profesoara să îi explice ceea ce nu a înțeles, acesta a răspuns simplu că profesoara se enervează când este întrebată. Iar copiii nu mint niciodată. A doua, costul meditațiilor este exagerat de scump pentru oricine.
Pentru a ieși din capcana lucrului cu temele de acasă, părinții apelează la platforme specializate. Surprinzător este faptul că există o frică de recunoaștere a acestei probleme. Părinții și bunicii vorbesc pe la colțurii, copii fac și ei ce pot și încearcă să își trăiască în același timp și propria copilărie. Profesorii încă au de dat dări de seamă la metodică, predau pe fugă și apoi, cerințele sunt mari iar examenele covârșitoare. După clasa a noua, tinerii părăsesc definitiv școala, statistica în România fiind îngrijorătoare, în acest sens. Și ne mai întrebăm de ce.
În Statele Unite, de exemplu, există consilierul școlar sau profesorii au ore de consultații pentru elevi, finanțate de stat. La noi, nu. Profesori copleșiți de viața cotidiană, triști, îngândurați, care de multe ori își revarsă supărările pe copiii noștri.
Cu toate acestea, a apărut dincolo de Ocean, ChatGPT, un program bazat pe inteligenţa artificială (AI) şi capabil să redacteze texte cu răspunsuri la întrebări simple. El s-a răspândit foarte repede în universul educaţional, determinându-i pe profesori să îşi pună întrebări despre oportunitatea interzicerii sau utilizării acestuia. Sunt profesori care văd utilitatea unui astfel de sistem de învățare, pe care îl aseamănă cu Wikipedia sau motoarele de căutare.
Dar nu toate cadrele didactice văd la fel și surpriză, la doar câteva săptămâni după ce start up-ul californian OpenAI a lansat softul ChatGPT, opt universităţi australiene au anunţat că îşi vor modifica examenele şi că vor considera folosirea inteligenţei artificiale de către studenţi drept tentativă de fraudă.
În 2023, examenele lor vor fi „supravegheate” şi vor include „o folosire sporită a hârtiei şi a stiloului”, a anunţat coordonatoarea grupului de opt universităţi australiene, Vicki Thomson, citată pe un blog al cotidianului The Australian, prelaut de AFP.
Infoactual/arhiva
După ce mai multe companii mass-media au relatat despre utilizarea tot mai frecventă a acestui program AI de către elevi din lumea întreagă, încurajaţi mai ales prin intermediul unor videoclipuri publicate pe TikTok, şcolile publice din New York au restrâns accesul la ChatGPT pe reţelele şi terminalele lor informatice.
„Acest program nu permite dezvoltarea unor competenţe de gândire critică şi de rezolvare a problemelor, care sunt calităţi esenţiale pentru reuşita şcolară şi pentru reuşita de-a lungul întregii vieţi”, a declarat Jenna Lyle, purtătoare de cuvânt a Departamentului american pentru Educaţie.
Există și opinii care încurajează utilizarea unui astfel de program
În universul educaţional internațional, anumite voci se pronunţă totuşi pentru integrarea acestei inovaţii în metodele de predare.
„ChatGPT este o inovaţie importantă, dar nu mai importantă decât calculatoarele sau programele de editare a textelor”, care au sfârşit prin a-şi găsi un loc în şcoală, a declarat Antonio Casilli, profesor la Institutul Politehnic din Paris şi autorul cărţii „En attendant les robots” („Aşteptându-i pe roboţi”).
„ChatGPT vă poate ajuta să creaţi o primă ciornă atunci când vă aflaţi în faţa unei foi goale de hârtie, dar, după aceea, trebuie totuşi să mai scrieţi, să oferiţi textului un stil propriu”.
Pe principiul ceea ce este interzis atrage mai tare, Olivier Ertzscheid, cercetător în ştiinţele informaţiei la Universitatea Nantes din vestul Franţei, consideră că interzicerea noului program AI este în orice caz „contraproductivă”, deoarece o astfel de măsură ar consolida dorinţa elevilor de a-l utiliza.
Elena S., profesor și director de studii la o școală din România, a spus pentru Infoactual, că astfel de programe, și le avem și noi pe ale noastre în România, îi determină pe copii să fie „leneși”, dar cu siguranță îi ajută pe părinții care nu știu să le rezolve. Iar pentru ca profesorii să renununțe definitiv la temele pentru acasă ar trebui și examenele să fie simplificate, ceea ce nu se va întâmpla prea curând.
