În timp ce anchetatorii pun cap la cap indicii, Rusia a luat în mod discret măsuri pentru a începe reparațiile costisitoare la conducta gigantică de gaz, complicând teoriile cu privire la cine s-a aflat în spatele sabotajului din luna septembrie 2022, scrie presa americană.
Atacul asupra conductei Nord Stream rămâne un mister. Imaginile din Marea Baltică oferă o scenă a „crimei perfecte”
În urmă cu mai bine de 15 ani, când gazoductul Nord Stream dintre Rusia și Germania nu era decât o idee, un studiu al guvernului suedez avertiza asupra riscurilor inerente la construirea unei infrastructuri energetice critice pe fundul Mării Baltice.
Conducta ar fi vulnerabilă chiar și la cea mai rudimentară formă de sabotaj, scriau analiștii, iar supravegherea subacvatică ar fi aproape imposibilă. Studiul din 2007, redactat de Agenția suedeză de cercetare în domeniul apărării, citat de New York Times, ediția de marți 27 decembrie 2022, evidenția chiar un scenariu: „Un singur scafandru ar fi suficient pentru a pune în funcțiune un dispozitiv exploziv.”
Astăzi, anchetatorii europeni se confruntă cu aproape exact acest scenariu. Autoritățile suedeze care conduc o anchetă penală au ajuns la concluzia că un actor de stat a fost cel mai probabil responsabil pentru explozia din septembrie care a sfâșiat conductele de gaz.
Oficialii și experții spun că explozibilii au fost probabil aruncați de pe nave sau exact așa cum avertiza raportul suedez – au fost plasați pe fundul mării cu ajutorul submarinelor sau al scafandrilor.
Atacul de la Nord Stream a fost și rămâne un mister pe timp de război, provocând acuzații și speculații cu privire la modul în care – într-o epocă a supravegherii constante prin satelit, în mijlocul unei crize energetice și în condițiile în care Europa este în alertă din cauza războiului din Ucraina – o navă ar putea să se strecoare pe o conductă energetică crucială, să plaseze o bombă și să plece fără urmă.
Marea Baltică, se pare, a fost o scenă a „crimei perfecte”. Fundul său este zăvorât de cabluri și conducte de telecomunicații care, așa cum fusese avertizat, nu sunt monitorizate îndeaproape. Navele vin și pleacă în mod constant din cele nouă țări care se învecinează cu marea, iar navele se pot ascunde cu ușurință dacă își dezactivează sursele de urmărire.