Arctica ar putea declanșa în curând următoarea pandemie.
Pe măsură ce lumea se încălzește și topirea ghețarilor continuă, Arctica ar putea deveni „teren fertil” pentru noi pandemii virale, schimbările climatice crescând riscul ca următoarea Ebola, gripă sau SARS-CoV2 să sosească mai devreme decât ar trebui.
A fost analizat solul din Lacul Hazen
Într-un nou studiu, publicat în Proceedings of the Royal Society B: Biological Sconces în data de 19.10.2022, cercetătorii au analizat solul și sedimentele din Lacul Hazen, cel mai mare lac ca volum la nord de Cercul Arctic. Secvenționând segmentele de ADN și ARN găsite în sol, oamenii de știință au căutat să identifice grupul de viruși prezenți în mediu.
Folosind un algoritm computerizat pentru a contextualiza virușii cu gazde animale, plante și ciuperci prezente în zonă, echipa a reușit să descopere riscul de răspândire virală: adică capacitatea virușilor de a inunda noi specii gazdă și de a continua să se răspândească, așa cum a făcut SARS-CoV-2 prin trecerea de la populațiile de animale sălbatice la oameni.
Ce au arătat studiile
Potrivit cercetătorilor:
- „Riscul de scurgere crește odată cu scurgerea de la topirea ghețarilor, un indicator al schimbărilor climatice”.
- „În cazul în care schimbările climatice modifică și gama speciilor de potențiali vectori virali și rezervoare spre nord, Marea Arctica ar putea deveni un teren fertil pentru pandemii emergente”.
De asemenea, cercetătorii au comparat calea evolutivă atât a virușilor, cât și a gazdelor, căutând variații și asemănări între cei doi, comparații care sugerează posibilitatea unei schimbări a status quo-ului și a unei revărsări virale ulterioare.
„Din punct de vedere evolutiv, virușii sunt mai predispuși la infectarea gazdelor care sunt filogenetic apropiate de gazda lor naturală, posibil pentru că le este mai ușor să infecteze și să colonizeze specii similare genetic”, explică cercetătorii în noul studiu.
Conform studiilor anterioare, care arată modul în care peisajele degradate pot împinge agenți patogeni, paraziți și gazed împreună în moduri noi, cercetătorii sugerează că scurgerea crescută a ghețarilor duce la șanse mai mari ca virușii să sară peste gazdele eucariote.
Riscul crescut de deversare a diferit, totuși, în probele de sol și sedimente ale lacului:
- în sol, cu debite mari de topire glaciară, riscul de scurgere a crescut până la un punct înainte de a scădea,
- riscul a continuat să crească în probele de sedimente ale lacului.
Cercetătorii au explicat că scurgerea crescută înseamnă mai mult material organic – și organismele din acesta – sunt spălate în lac, în loc să rămână pe uscat: „Pe măsură ce clima se schimbă, activitatea metabolică a microbiosferei arctice se schimbă, ceea ce, la rândul său, afectează numeroase procese ecosistemice, cum ar fi apariția de noi agenți patogeni”.
Care este cea mai vulnerabilă parte a lumii la schimbările climatice
Înaltul Arctic – adică cele mai nordice regiuni – este cea mai vulnerabilă parte a lumii la schimbările climatice. În ultimele două decenii, o treime din gheața de iarnă din Oceanul Arctic a dispărut.
Cercetătorii avertizează
Totodată, oamenii de știință avertizează și asupra unui risc crescut de pandemii, cauzate de factori multipli. De exemplu, activitatea umană distruge habitatele naturale și forțează animalele și oamenii să trăiască în locuri din ce în ce mai apropiate.
- „Acest efect dublu al schimbărilor climatice, atât crescând riscul de propagare, cât și conducând la o schimbare spre nord a zonelor speciilor, ar putea avea efecte dramatice în Marea Arctică”.
- „Delimitarea acestui risc de răspândirile reale și pandemiile va fi un efort esențial de urmat în paralel cu activitățile de supraveghere”, scrie royalsocietypublishing.org
