Cât timp să trăim cu părinții, este o întrebare. Până la ce vârstă să îi lăsăm să aibă grijă de noi, altă întrebare. Să ne bazăm, sută la sută, pe ajutorul lor, este, deja, o problemă. Ce spun statisticile și specialiștii: America și la polul opus, Europa și desigur, România.
Aproape o treime din tinerii generației Z, între 18 și 25 de ani, locuiesc acasă cu părinții. Care este motivul
Aproape o treime din tinerii generației Z locuiesc acasă, unde și intenționează să rămână. Iar dintre cei care s-au mutat din dormitorul copilăriei, o treime cheltuiesc aproximativ jumătate din venitul lor lunar, pe chirie sau ipotecă.
Motiv principal: Ratele rapide ale inflației din acest an au însemnat prețuri mai mari pentru aproape orice, inclusiv pentru chirie, mâncare și chiar pentru petreceri.
Așadar, ceea ce urmează s-ar putea să nu fie o surpriză prea mare: Aproape o treime dintre americanii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani – parte a ceea ce este cunoscut în mod colectiv sub numele de Generația Z – locuiesc acasă la părinți sau la alte rude, potrivit unui nou studiu. Ei consideră, totodată, că aceasta este o soluție de locuință pe termen lung.
Analiza, efectuată de Credit Karma, o platformă de finanțe personale, care a intervievat online 1.022 de tineri adulți din Statele Unite între 10 și 15 iunie anul acesta, a oferit rezultatul spre publicare New York Times.
Încă de la începutul pandemiei, ”turme” de tineri americani s-au mutat înapoi acasă, exact așa s-a scris în acest studiu. O analiză realizată în 2020 de Zillow a constatat că aproximativ 2,7 milioane de adulți din Statele Unite s-au mutat la un părinte sau bunic în martie și aprilie ale aceluiași an.
”Traiul la domiciliu cu familia este, acum, adesea văzut ca o soluție permanentă de locuință, chiar și în mijlocul unei piețe puternice a locurilor de muncă”, a declarat Colleen McCreary, avocat financiar al consumatorilor și director de personal la Credit Karma.
„Pandemia a avut un mare efect aici. Această grupă de vârstă a fost probabil trimisă acasă de la facultate, sau nu a avut siguranța locului de muncă și a venitului pentru a avea propria locuință„, a spus specialistul în finanțe.
Trist, dar adevărat: Pentru cei care au reușit să iasă din dormitorul copilăriei, 32% dintre ei cheltuiesc aproximativ jumătate din venitul lor lunar pe chirie sau ipotecă, a constatat studiul.
„Este o sumă uriașă de bani, mai ales pentru o populație care nu câștigă foarte mulți bani”, a spus dna McCreary. „În medie, venitul gospodăriei unui zoomer este sub 50.000 de dolari„.
De obicei, economista și avocata Colleen McCreary recomandă ca nu mai mult de 20 la sută din venit să fie alocat pentru locuință. Dar 28 la sută dintre respondenții la sondaj au declarat că nu sunt în măsură să economisească niciun ban în acest moment.
Istoric
Un cuplu din New York, anul trecut, a recurs la instanțele de judecată pentru a-și convinge fiul să se mute la casa lui. Părinții și-au dat băiatul (de 30 de ani) în judecată, după ce acesta a refuzat toate propunerile de a părăsi locuința familiei, potrivit BBC. Documentele arătau că Michael Rotondo s-a mutat în casa familiei în urmă cu opt ani, iar în toată această perioadă nu a plătit chirie și nici nu a ajutat la activitățile casnice. Mai mult, când părinții i-au oferit bani ca să se mute, el i-a ignorat. Și totul a durat până într-o zi când tânărul s-a trezit cu citația care l-a prins total nepregătit.
Cum arata în 2021 situația în Europa, dar și România
Circa 3,88 milioane de români cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani preferă să trăiască împreună cu părinții, potrivit datelor Eurostat, bărbații fiind ușor majoritari (puțin peste două milioane, față de 1,8 milioane de femei). Ca pondere în populația totală din aceeași grupă de vârstă aceștia reprezintă 56,4%. Tinerii din țările nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia) sunt în topul clasamentului tărilor cu cele mai mici ponderi ale tinerilor ce locuiesc cu familia extinsă.
În 2021, tinerii români aveau nevoie de 70 de salarii pentru a-și cumpăra o locuință. Pe lângă aceste motive ce țin de sănătate, componenta supraviețuirii economice joacă și ea un rol important. Există o necesitate economică: tot mai multe familii trebuie să pună laolaltă veniturile afectate de pandemie pentru a-și permite necesitățile de bază, inclusiv alimente, asistență medicală și acces la cursuri de recalificare.
Jumătate dintre bărbații români cu vârsta de 30-34 de ani locuiesc cu părinții. Aceste practici apar atât la tinerii din Generația X, cât și la cei din Generația Y (Mileniari). Cauza principală rămâne cea economică.
Există un număr de peste un milion de români cu vârsta între 29-34 de ani care stau cu părinții. Iar tendința este de creștere. Acum 20 de ani doar 3 bărbați români din 10 – cu vârsta de 30-34 de ani- locuiau cu părinții. Astazi sunt cu mult peste 50%, potrivit INS, anul 2021.
Foto: pixabay
