Ambasadorul Azerbaidjanului în Franța, Rahman Mustafaiev s-a arătat destul de deranjat de faptul că guvernul francez a ignorat cererea părții azere de a asigura securitatea misiunii diplomatice în urma atacurilor de la sediul ambasadei.
Ambasada Azerbaidjanului la Paris, atacată în miezul zilei. Guvernul francez nu a avut nicio reacţie
Presupuși reprezentanți agresivi ai diasporei armene din Franța au atacat duminică ambasada Azerbaidjanului la Paris, a declarat ambasadorul Azerbaidjanului în Franța, Rahman Mustafaiev.
Les fanatiques arméniens français prennent d'assaut le bâtiment d’@AzAmbassadeFr. Mais laissons des barbares arméniens à côté. Mr. @EmmanuelMacron, honte à la France, qui ne protège pas les ambassades et ignore nos demandes bien fondées liées à notre sécurité pic.twitter.com/hhc4NX999Q
— Rahman Mustafayev (@rahman2609m) September 18, 2022
Ambasadorul Azerbaidjanului în Franța, Rahman Mustafaiev a scris despre incident pe rețelele de socializare, însoțind înregistrarea cu imagini video ale atacului.
În același timp, Mustafayev a remarcat că guvernul francez a ignorat cererea părții azere de a asigura securitatea misiunii diplomatice.
Atacul din Paris vine după o mediere cu președintele Macron
Săptămâna trecută a izbucnit un conflict armat între Azerbaidjan și Armenia. Imediat Rusia a transmis că a negociat un armistiţiu între Armenia şi Azerbaidjan care a intrat în vigoare marţi dimineaţa şi s-a declart ”extrem de îngrijorată de degradarea clară a situaţiei”. Este știut că Rusia a sprijinit și sprijină Armenia.
Premierul armean Nikol Pashinyan a susținut tot marți dimineața convorbiri telefonice separate cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele francez Emmanuel Macron privind ultimele ciocniri de la granița azero-armeniană, a informat guvernul armean.
În timp ce Putin spune că are situația sub control, un oficial armean spune altceva. Potrivit Interfax, premierul armean Nikol Paşinian a anunţat în Parlamentul de la Erevan că 49 de soldaţi armeni şi-au pierdut viaţa în noile confruntări cu Azerbaidjanul, precizând că luptele continuă. După cum se vede au continuat… în Franța.
Istoria conflictului
Cu toate acestea, observatorii presupun că Baku încearcă să profite de faptul că Rusia, aliat şi protector al Armeniei, este preocupată cu războiul ei din Ucraina.
Armenia şi Azerbaidjanul (protejat de Turcia) sunt blocate de decenii într-o dispută asupra regiunii Nagorno-Karabah, istoric populată majoritar de armeni dar care făcea legal parte din Azerbaidjan sub conducerea sovietică.
Cu toate acestea, izbucnirea luptelor din această săptămână nu a fost centrată pe Nagorno-Karabah, ci în zone din Armenia propriu-zisă, potrivit unor surse.
După prăbuşirea Uniunii Sovietice, regiunea Nagorno-Karabah, susţinută de Erevan, şi-a proclamat independenţa faţă de Azerbaidjan, numindu-se Republica Arţah, ceea ce a declanşat un război de trei ani.
Războiul s-a încheiat în 1994, cu Armenia învingătoare, iar Nagorno-Karabah a fost timp de un sfert de secol sub control efectiv armean, deşi statutul său nu a fost niciodată recunoscut la nivel internaţional.
După decenii de impas, Azerbaidjanul a recucerit brusc mari părţi din Nagorno-Karabah într-o campanie militară din 2020, forţând Armenia să facă concesii teritoriale majore. Acestea au inclus o prevedere ce limitează accesul armenilor în regiune la un singur coridor de siguranţă monitorizat de forţele de menţinere a păcii ruse, aminteşte DPA.
