Un nou maxim de îmbolnăviri ieri, în plin val 4 al pandemiei la noi. S-a ajuns la aproape 7.000 de noi cazuri, 129 de decese, între cei decedați și un tânăr de 26 de ani, din județul Dolj, fără comorbidități declarate și nevaccinat.
Presiunea pe spitale este tot mai mare, situația tinde să se agraveze. Un număr de 35 de orașe și 234 de comune au o incidență cumulată a cazurilor de COVID-19 la 14 zile mai mare sau egală cu 3 la mia de locuitori. În capitală astăzi mai erau doar șase locuri la terapie intensivă, la nivelul țării 16.
Premierul le-a cerut oficialilor din sănătate soluții rapide pentru a crește numărul de paturi ATI COVID în toată țara. Dar pentru asta este nevoie și de personal medical. Şeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, spune că în zilele următoare problema personalului ar putea fi rezolvată, iar în București se mizează pe colaborarea între toate spitalele, potrivit RRA.
Ieri au fost anunțate 6.789 de cazuri noi de COVID-19 pentru ultimele 24 de ore. Practic s-au dublat față de raportarea de ieri. 80 dintre aceștia sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv, la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
Au fost înregistrate 129 de decese
În secțiile de anestezie și terapie intensivă sunt 990 de pacienți cu COVID-19 forma severă, din care 20 sunt minori.
De asemenea, Grupul de Comunicare Strategică a precizat că la nivel național există 1.131 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19, din care 16 sunt libere, iar în București față de ieri sau eliberat şase paturi la ATI.
Tot ieri a fost prezentat un raport numit „Stop dezinformarea privind coronavirus”, care a scos în evidență că dezinformarea în privința campaniei de vaccinare s-a bazat și se bazează în România pe înclinația românilor spre conspiraționism și pe neîncrederea acestora în autorități.
Directorul din cadrul LARICS lector universitar Darie Cristea a explicat că cel mai grav efect al dezinformării în această perioadă a fost scăderea apetitului pentru vaccinare, iar expertul în cadrul grupului la nivel înalt pentru combaterea știrilor false al Comisiei Europene, profesorul universitar doctor Alina Bârgăoanu, crede că antivaccinarea este o reacție a populației la ce se întâmplă în spațiul public.
Predictorii sunt încrederea în autorități și timpul petrecut pe rețelele sociale
Alina Bârgăoanu: Cu cât încrederea în autorități este mai mare, cu atât predispoziția la a crede dezinformările este mai mică; și invers – cu cât încrederea în autorități este mai mică, cu atât există o predispoziție mai mare de a crede aceste dezinformări. Cercetarea a arătat că lucrurile acestea legate de educație, de exemplu, sunt semnificative statistic, adică există diferențe între cei care sunt predispuși la a crede teoriile conspirației în funcție de nivelul de educație, dar aceste diferențe statistice nu sunt atât de copleșitoare, astfel încât să spunem că, domnule, persoanele educate nu cred în conspirație, iar cele needucate cred în conspirație. Predictorii sunt încrederea în autorități și timpul petrecut pe rețelele sociale.
De asemenea, Alina Bârgăoanu subliniază că în privința actorilor dezinformării sunt două categorii – cei care o fac cu bună știință și cei care o fac din lipsă de timp sau rațiuni financiare, aceștia din urmă fiind cei cu ajutorul cărora sunt răspândite știrile false. Totodată, cercetările arată că acceptarea, ezitarea sau refuzul vaccinării se bazează pe lângă influența socială și pe teama de boală, însă aceasta din urmă este volatilă și depinde de contextul în care se află populația.
Și, dacă tot vorbim despre context, se pare că numărul în creștere al cazurilor de infecție a dus la un număr mai mare de persoane care s-au vaccinat în ultimele 24 de ore: de ieri și până azi în raportarea autorităților sunt cu 3.000 mai multe persoane vaccinate.
