Întreprinderile de brokeraj îi atrag ocazional pe români în capcane legitime. De exemplu, o doamnă care lucrează pentru o firmă de brokeraj a exploatat informațiile a peste 50 de români pentru a solicita împrumuturi în numele lor.
Victimele fraudei au descoperit că aveau obligații mari sau, în unele situații, chiar o notificare de executare silită, în condițiile în care nu știau de aceste împrumuturi, pe care nu le luaseră ei înșiși. Chiar dacă doamna a fost concediată după ce mai multe victime s-au plâns la compania de brokeraj, românii sunt susceptibili la mai multe înșelăciuni care îi pot costa sume importante de bani.
La ce trebuie să fim atenți?
Firmele sunt obligate să dea dovadă de discreție atunci când manipulează informațiile personale ale clienților lor; cu alte cuvinte, ele nu pot dezvălui aceste informații altor părți decât dacă acest lucru servește unui scop legitim și dacă clientul și-a dat acordul. Deoarece informațiile despre clienții săi au părăsit biroul și sistemul informatic, această doamnă ar fi riscat să-și piardă locul de muncă chiar dacă nu ar fi utilizat datele în mod intenționat și criminal.
Vestea bună în această situație este că a fost simplu de identificat factorul comun, care a fost inițial compania și apoi comportamentul acestei angajate.
„În momentul în care un client se confruntă cu o astfel de situație, responsabilitatea nu este la el. Acel om a fost înșelat, nu avea pârghiile necesare pentru a preîntâmpina, întrucât, întreaga responsabilitate este a companiilor care au intrat în acest domeniu.
Reprezentanții acestor companii ar trebui să facă controale și să ia legătura cu toți clienții semestrial sau lunar, prin informarea acestora în legătură cu posibilele datorii pe care le au”, a declarat analistul economic Claudiu Vuță pe marginea acestui caz, fiind invitat la Antena 3 CNN.
Atenție la neatenție
În ciuda faptului că suntem pe deplin conștienți că ne-am plătit toate facturile la timp, se întâmplă frecvent să primim mesaje text care ne sfătuiesc să plătim o factură care nu există sau o datorie neplătită. Cel mai bine este să evitați să dați click pe oricare dintre link-uri sau să descărcați oricare dintre fișiere în aceste circumstanțe. Cealaltă față a „creditului surpriză” este că avem atât credite care există deja, chiar dacă nu au fost făcute pe numele nostru, cât și credite care nici măcar nu există, dar care ar putea totuși să ne facă datorii. Întrucât eforturile de phishing se bazează pe imitarea întreprinderilor cu care aveți contracte, este întotdeauna recomandabil să luați legătura cu instituția la care sunteți membru și cu care se presupune că ați contractat un credit.
