Pentru că se știu, în general, puține lucruri despre București, vom face o incursiune în istoria acestui oraș.
Cu o populație de peste 2 milioane de locuitori în anul 2019, București este cel mai important oraș al României.
Pentru prima datăm așezarea București a fost menţionată ca oraş în anul 1459, fondator fiind Vlad al III-lea Ţepeş, nepotul lui Mircea cel Bătrân.
Apoi, în anul 1659, Bucureştiul a devenit în mod oficial capitala Ţării Româneşti, sub domnia lui Gheorghe Ghica.
Dar, de-a lungul vremii, mulți s-au întrebat de unde provine denumirea celui mai mare oraș românesc iar istoricii au încercat să răspundă.
Cum a fost întemeiat orașul București și de unde vine denumirea orașului
În secolul al XIV-lea, Bucureştiul avea 160 de metri pătraţi. În centrul așezării era un turn înalt fix la o răscruce de drumuri. Treptat, oamenii au început să se adune în jurul turnului şi aşa a luat naştere Bucureştiul, potrivit unei legende.
Conform altei tradiției întemeierea orașului s-a produs în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc.
Prima consemnare a legendei lui Bucur se regăseşte în monografia istoricului braşovean sas, Johann Filstich, intitulată „Tentanem Historiae Vallachicae”:
Potrivit altei ipoteze, numele Bucureștiului s-ar fi putut trage de la vegetația din preajma sa. Astfel, în jurul anului 1800, într-o lucrare apărută în Austria, la Viena, apare ipoteza că denumirea oraşului de pe Dâmboviţa „se trage de la pădurile de fag ce se numesc Bukovie”.
Ipoteza conform căreia părintele așezării a fost un cioban pe nume Bucur este susținută și de istoricul Nicolae Iorga (1871-1940):
O altă tradiție, din secolul al XVI-lea, vorbește despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureștiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, după o călătorie prin Țara Românească în timpul lui Mihai Viteazul.
În concluzie, este greu de spus cu exactitate de unde provine numele Capitalei României. Cu toate acestea, din punct de vedere etimologic, termenul provine dintr-un “nume vechi şi de tradiţie la români, Bucur” şi face parte “din familia cuvintelor a (se) bucura, bucurie, bucuros”, citează shtiu.ro.
Bucureștiul de astăzi
București, Capitala României este al 6-lea oraș ca mărime din Uniunea Europeană, ca număr de locuitori, după Londra, Berlin, Madrid, Roma și Paris.
Din punct de vedere economic, Bucureștiul este cel mai prosper oraş din țară și este unul dintre principalele centre industriale și de transport din Europa de Est.
Cunoscut pentru bulevardele sale largi, pline de copaci, glorioase clădiri în stilul Belle Epoque și o reputație pentru viața la nivel înalt, care, în anii 1900 a câștigat denumirea de „Micul Paris”, astazi Bucureştiul este o metropolă plină de viață.
De asemenea, Bucureştiul este centrul mass-media, al culturii şi artei româneşti, cu un amestec de arhitectură medievală, neoclasică şi Art Nouveau, transpus în clădiri deosebit de frumoase :
Palatul Parlamentului
FOTO pixabay.com
Arcul de Triumf
FOTO pixabay.com
Ateneul Roman
FOTO pixabay.com
Parcuri (Parcul Herăstrău, Parcul Cișmigiu)
Referitor la artele vizuale, Bucureștiul are muzee de artă în care sunt expuse atât lucrări clasice și contemporane româneşti, cât și lucrări internaționale selectate.
De exemplu, Muzeul Naţional de Artă, situat în Palatul Regal, dispune de colecții de artă românească medievală şi modernă, care includ opere ale lui Constantin Brâncuși, precum și o colecție internațională a familiei regale române.
Totodată, Bucureştiul este binecunoscut pentru Centrul Istoric, un loc bun pentru a sta cu prietenii atât în timpul zilei, cât şi noaptea, plin de baruri, cluburi și clădiri istorice.
În ceea ce privește sistemul de transport public din Bucureşti, acesta este cel mai complex şi bine dezvoltat din România, fiind format din metrou subteran, precum și sistemul de transport de suprafață, care este format din autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou ușor, microbuze și taxiuri, potrivit umfcd.ro.
Ce nu mai știați despre București:
