La putere, acum, la Kabul, talibanii susţin că vor renunţa la producţia de heroină care a explodat în ultimii ani în Afganistan şi a contribuit substanţial la finanţarea lor. Experţii susţin că aceste promisiuni sunt dificil de respectat, relatează Reuters. Țara este cunoscută ca primul producător mondial de opiu, peste 75% din producția mondială de opiu fiind în Afganistan.
Marţi, în prima lor conferinţă de presă, de purtătorul lor de cuvânt, Zabihullah Mujahid, a afirmat că noile autorităţi nu vor transforma Afganistanul într-un narco-stat.
„Îi asigurăm pe compatrioţii noştri şi comunitatea internaţională că nu vom produce stupefiante”, a declarat Mujahid la Kabul.
„Începând de acum, nimeni nu va fi implicat (în comerţul cu heroină), nimeni nu va putea fi implicat în contrabanda cu droguri”, a adăugat el.
Analiştii consideră că ambele promisiuni, cele anti-heroină, ca şi acelea de a respecta drepturile omului şi libertatea media, sunt doar eforturi depuse de noii lideri de a se prezenta într-o lumină mai moderată şi de a obţine susţinerea comunităţii internaţionale.
Majoritatea opiului şi a heroinei consumate în lume provine din Afganistan
Marea majoritate a opiului şi a heroinei consumate în lume provine din Afganistan, unde talibanii controlează zonele de producţie şi export. Conform anchetelor ONU, talibanii au taxat şi comercializat opiu pe durata întregii lor insurecţii de 20 de ani.
Drogurile au devenit o resursă esenţială pentru talibani iar grupul care ar vrea să le interzică ar putea întâmpina dificultăţi, a estimat Jonathan Goodhand, expert al universităţii SOAS din Londra în comerţul internaţional de droguri. Tema drogurilor „va face să reapară o serie de tensiuni în cadrul mişcării”, a susținut el.
„Pe de o parte, vor să-şi creeze o imagine mai moderată şi mai deschisă la angajament cu Occidentul şi realizează că interzicerea drogurilor este un mijloc de a ajunge aici. Pe de altă parte, orice represiune i-ar afecta pe agricultorii din provinciile Helmand şi Kandahar, inima politică a talibanilor. Va trebui ca ei să lupte pentru a adopta o abordare foarte agresivă în privinţa drogurilor”, a adăugat Goodhand
Mujahid a subliniat marţi că pentru a fi o ţară fără narcotice, Afganistanul va avea nevoie de ajutor internaţional pentru a furniza agricultorilor culturi alternative macului, a cărui sevă este rafinată în morfină şi în heroină.
Ani de zile coaliţia de forţe a NATO, ONG-uri sau agenţii ONU au încercat fără succes să întrerupă dependenţa Afganistanului de această cultură timp de zece ani. SUA au cheltuit circa 8,6 miliarde de dolari între 2002 şi 2017 în aceste eforturi eşuate, potrivit unui raport din 2018 al inspectorului general special american pentru Afganistan (SIGAR).
Strategia americană a fost aceea de a-i ajuta financiar pe ţărani la reconversia spre cultura grâului sau a şofranului și să investească în căi de transport. Totodată au pulverizat defolianţi pe câmpurile de mac și au bombardat instalaţiilor de rafinare.
Foto: Reuters
Talibanii asigurau securitatea traficanților de droguri
La fiecare pas, însă, ei s-au lovit de combatanţii talibani, care controlau principalele regiuni de cultură a macului şi obţineau sute de milioane de dolari din această industrie, potrivit estimărilor guvernelor american şi afgan. Anchetele au arătat că agricultorii din zonele controlate de talibani erau supuşi adesea presiunilor din partea liderilor războinici şi a combatanţilor locali pentru a planta mac.
„Nu avem probleme legate de securitate în Afganistan, deoarece talibanii oferă protecție. Plătim în numerar și furnizăm arme talibanilor ”, a declarat un traficant de droguri intervievat de Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate. Raportul a menționat că un traficant de droguri afgan numit Abdul Sattar a făcut o donație individuală de 333.000 USD pentru înalți comandanți talibani din profiturile drogurilor.
Aproximativ 83% dintre traficanții intervievați au confirmat că au efectuat plăți către talibani din diferite motive. De asemenea, se raportează că traficul de droguri nu este o infracțiune în zonele aflate sub controlul talibanilor și, astfel, traficanții consideră că profiturile din droguri sunt legitime și justifică plata acestora către talibani ca taxă.
Estimările sugerează că în Kandahar se plătesc talibanilor 63-95 USD pe kilogram de heroină și 32 USD pentru un kilogram de opiu. Aceasta înseamnă că un comandant taliban din Kandahar care oferă protecție pentru o tonă de heroină care se deplasează prin zona sa de control aprimește între 63.000 și 95.000 USD.
În consecinţă, ţara deţine un cvasimonopol asupra opiului şi heroinei, reprezentând 80 până la 90% din producţia mondială, potrivit ONU.
Suprafaţa de teren plantată cu mac în 2017 este de patru ori nivelul de la mijlocul anilor 1990
Suprafaţa de teren plantată cu mac a atins un record în 2017 şi s-a stabilizat în medie la circa 250.000 de hectare în cursul ultimilor patru ani. Asta înseamnă de patru ori nivelul de la mijlocul anilor 1990, potrivit Biroului ONU pentru droguri şi criminalitate (UNODC).
Foto: Reuters
Politica talibanilor în materie de stupefiante va avea repercusiuni nu numai asupra ţărilor occidentale şi a toxicomanilor. Ar fi o lovitură pentru Rusia, Iran, Pakistan şi China, care sunt principalele rute de contrabandă, şi pieţe enorme pentru heroina afgană.
Dar nu este o premieră jurământul grupului fundamentalist de a interzică drogurile. Producţia a fost interzisă şi în 2000, anul care a precedat răsturnarea talibanilor de către forţele conduse de SUA.
Gretchen Peters, autoarea americană a cărţii „Seeds of Terror: How Drugs, Thugs and Crime are Reshaping the Afghan War”, estimează că această interdicţie este una tactică.
„Talibanii sunt prea legaţi de acest comerţ pentru a-i pune capăt şi această ţară săracă nu poate supravieţui fără opiu. (…) Controlul asupra ţării le va oferi talibanilor acces la companiile aeriene, birocraţia statului şi bănci, care ar putea fi utilizate pentru a facilita contrabanda cu droguri şi spălarea de bani. Nu am nicio îndoială că se vor folosi de asta”, a declarat autoarea americană.
