Cu două zile înainte de Ziua Autorităţii Electorală Permanentă (AEP), 29 octombrie, instituţia dă o veste proastă partidelor politice. AEP propune, printr-un proiect de lege, modificarea Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, astfel încât acestea să nu poată cheltui mai mult de 30% din valoarea totală a sumelor primite de la bugetul de stat cu propaganda.
AEP propune limitarea cheltuielilor partidelor politice cu propaganda la 30% din sumele primite de la bugetul de stat
„Elaborarea acestui proiect de act normativ vine în sprijinul realizării obiectivelor asumate de către AEP din anul 2019 încoace în ceea ce priveşte promovarea măsurilor de integritate, transparenţă şi anticorupţie în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale”, a afirmat preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei.
Prima dezbatere publică pe tema propunerilor de modificare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale se va desfăşura în data de 8 noiembrie, la sediul AEP, mai arată sursa citată.
AEP reaminteşte a implementat, în perioada 2019 – 2020, Proiectul ARGUS – integritate, etică, transparenţă, anticorupţie în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în cadrul căruia a fost realizat “Ghidul de bune practici în finanţarea partidelor politice”.
În perioada imediat următoare Autoritatea Electorală Permanentă va depune cererea de finanţare pentru proiectul intitulat DIGI-EMB – Digitalizare pentru creşterea nivelului transparenţei, eticii şi integrităţii activităţilor de management electoral şi finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale, în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.
Autoritatea mai precizează că, începând cu anul 2019, instituţia a efectuat controale cu privire la legalitatea veniturilor şi a cheltuielilor la toate formaţiunile politice înscrise la Tribunalul Municipiului Bucureşti şi, implicit, la toate partidele politice care beneficiează de finanţare de la bugetul de stat, mai indică sursa citată.
Ce spune articolul 25
„Art. 25. – (1) Veniturile care provin din sume de la bugetul de stat pot avea următoarele destinaţii:
a) cheltuieli necesare funcţionării partidelor politice, care includ: cheltuieli cu energia electrică, energia termică, combustibil, apă, salubritate;
asigurări pentru clădiri proprii, în comodat sau închiriate şi pentru mijloacele de transport proprii; chirii pentru sedii;
impozite pe clădiri şi mijloace de transport; lucrări de întreţinere şi reparaţii clădiri, mijloace de transport proprii şi alte bunuri mobile şi imobile;
abonamente pentru publicaţii; servicii de poştă, curierat, telecomunicaţii, internet şi IT;
obiecte de inventar, furnituri de birou, materiale consumabile; piese de schimb, carburanţi, lubrifianţi, consumabile pentru mijloacele de transport proprii;
comisioane bancare;
servicii cu caracter administrativgospodăresc; servicii de pază, protecţie şi prevenirea şi stingerea incendiilor; transport, cazare şi alte drepturi băneşti ocazionate de deplasări în ţară şi în străinătate ale membrilor;
cotizaţii/contribuţii datorate organizaţiilor politice internaţionale la care este afiliat partidul politic;
comandarea de sondaje de opinie, studii, cercetări sociologice; consultanţă politică; consultanţă juridică; onorarii avocaţi, notari, executori judecătoreşti şi experţi; taxe notariale, taxe de timbru judiciar, taxe mărci înregistrate; servicii specializate cu caracter financiar-contabil; servicii de audit; servicii prestate de societăţi specializate sau de personal calificat în domeniu pentru punerea în aplicare a legislaţiei în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal; organizarea de activităţi cu caracter politic; cheltuieli cu instruiri electorale ale membrilor efectuate de către organisme certificate; indemnizaţii ale reprezentanţilor în organismele electorale; despăgubiri, amenzi, confiscări, penalităţi, dobânzi sau majorări de întârziere; alte cheltuieli necesare desfăşurării activităţii partidelor politice;
b) cheltuieli de personal ale partidelor politice şi cheltuielile aferente plăţii drepturilor de proprietate intelectuală, care includ: salarii şi drepturi băneşti asimilate acestora, stabilite prin negociere în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv impozitele şi contribuţiile aferente drepturilor salariale, reţinute la sursă; servicii de medicina muncii şi protecţia muncii pentru salariaţi; drepturi de autor şi drepturi conexe; înregistrarea, reînnoirea şi modificarea mărcilor;
c) cheltuielile partidelor politice pentru publicitate;
d) cheltuielile partidelor politice pentru finanţarea campaniilor electorale şi a campaniilor pentru referendum, în condiţiile prezentei legi.
(2) Eficienţa şi oportunitatea cheltuielilor efectuate din sume de la bugetul de stat se stabilesc de organele de conducere ale partidelor politice, potrivit statutului lor şi dispoziţiilor legale, cu încadrarea în următoarele limite maxime:
a) 60% din valoarea totală a sumelor de la bugetul de stat disponibile în anul fiscal respectiv pentru cheltuielile prevăzute la alin. (1) lit. a);
b) 30% din valoarea totală a sumelor de la bugetul de stat disponibile în anul fiscal respectiv pentru cheltuielile prevăzute la alin. (1) lit. b);
c) 30% din valoarea totală a sumelor de la bugetul de stat disponibile în anul fiscal respectiv pentru cheltuielile prevăzute la alin. (1) lit. c);
d) 50% din valoarea totală a sumelor de la bugetul de stat disponibile în anul fiscal respectiv pentru cheltuielile prevăzute la alin. (1) lit. d)”.
