Fostul premier Adrian Năstase îl critică în termeni duri pe directorul general de la Centrala Nucleară, Cosmin Ghiţă care nu a ştiut să răspundă la întrebarea ce proiecte au fost realizate în ultimii 30 de ani la Centrala de la Cernavodă şi a salutat scrisorile de intenţie pentru un împrumut de 3 miliarde de dolari pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4. Într-o postare pe blogul său, Năstase oferă toate amănuntele legate de cele 4 reactoare de la Cernavodă, care potrivit spuselor sale, „sunt sugestii pentru comunicatorii noului PSD”.
Adrian Năstase despre Centrala Nucleară de la Cernavodă: „Mă miră tăcerea celor din Noul PSD”
„În sfârşit, după aproape 20 de ani, se face un pas înainte în Proiectul Cernavodă. S-au semnat, în prezenta lui Iohannis scrisorile de intenţie pentru un împrumut de 3 miliarde de dolari pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4. Care vor fi gata peste vreo 10 ani.
Aseara, era o mare bucurie la Digi 24, subliniindu-se ca in ultimii 30 de ani nu s-a realizat nimic la Cernavoda si de ce oare. In interventia sa, directorul general de la Centrala Nucleară, Cosmin Ghită nu a stiut să răspundă. Poate si pentru că, pe vremea in care s-au finalizat Unitătile 1 si 2, era la grădinită si, ulterior, la scoală. Nici la facultatea din SUA, unde a studiat, probabil că nu se povesteau aceste lucruri si nici, ulterior, la Chevron, unde a lucrat o vreme”, scrie Adrian Năstase.
Faptul că se trece sub tăcere contributia guvernelor PSD la realizarea primelor două unităti – care asigură aproximativ 20% din necesarul de energie din România, nu mă miră, spune Năstase.
„Mă miră insă tăcerea celor din Noul PSD care fie nu cunosc, fie nu doresc să explice aceste lucruri. Guvernul actual ( si cele anterioare) au dovedit că stiu să imprumute bani. Nu asta e problemă in realizarea unor mari proiecte de infrastructură. De altfel, un credit furnizor pentru unitătile 3 si 4 fusese discutat si de mine in 2004 si reluat de Victor Ponta, in perioada PSD-ului de mijloc.
Fostul premier prezintă şi o sinteza (datând din 2012!) a „Proiectului Nuclear al Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavoda” si realizările Vechiului PSD in această privintă. Era un proiect robust, vibrant si rezilient. Poate că această sinteză va ajunge si la comunicatorii Noului PSD, prin intermediul departamentelor care, am inteles, au reinceput să functioneze de luni:
Scurt istoric
Proiectul initial prevedea constructia a 10 reactoare nucleare tip CANDU 700, cate 5 pe 2 amplasamente: Cernavodă si Fagaras dupa urmatorul program de asimilare: primul reactor 100% cu componente canadiene, al doilea 10% componente indigene si 90% canadiene, s.a.m.d reactorul nr. 10 100% componente fabricate in Romania. Avand in vedere programul ambitios de asimilare si transfer tehnologic, proiectul a fost modificat, indigenizarea incepand chiar de la Unitatea 1. Aceasta latura pozitiva a proiectului a fost umbrita atat de termenele nerealiste care se impuneau cat si de imposibilitatea sustinerii economice a constructiei simultane a 5 reactoare. Acest lucru a condus la oprirea lucrarilor la proiect in 1990 si reevaluarea in totalitate a abordarii atat d.p.d.v. tehnic cat si economic. Solutia cea mai buna pentru acel moment era reluarea proiectului, dar in mod etapizat. Guvernele de dupa 1990 au avut diverse abordari. Si reactoarele erau in diverse stadii de constructie : Unitatea 1 cca 50%, Unitatea 2 cca 30%, Unitatea 3 cca 16%, Unitatea 4 cca 12%, Unitatea 5 cca 9%.
Unitatea 1 CNE Cernavoda
In 1991 s-au reluat discutiile cu partenerul canadian-AECL si italian-ANSALDO, ajungandu-se la un contract de asistenta tehnica, conducere si transfer de management prin formarea unui consortiu denumit AAC (format din AECL, ANSALDO si RENEL) care a demarat lucrarile in 1992 si le-a finalizat cu punerea in functiune a reactorului in 1996 sub guvernul Vacaroiu. De mentionat faptul ca AAC era sub conducere canadiana, iar numarul lucratorilor straini pe santier a fost de cca 450. Investitia a fost de aproximativ un miliard de dolari.
Unitatea 2 CNE Cernavoda
In decembrie 2000, imediat dupa alegeri, guvernul pe care l-am condus a decis reluarea lucrarilor pentru definitivarea reactorului nr.2.
SUBLINIEZ faptul ca in perioada 1997-2000, guvernele din care a facut parte si Traian Basescu nu au mai investit nimic in proiectul nuclear, utilizandu-se insa o componenta de energie ieftina produsa in Unitatea 1.
In decembrie 2000, am decis formarea unui comitet interministerial compus din 3 membri ai cabinetului care raportau lunar in guvern stadiul lucrarilor iar prima mea vizita de lucru, in 2001, a fost la centrala nucleara de la Cernavoda. Masurile adoptate au demonstrat ca exista un adevarat interes national pentru acest proiect strategic. (…)
În loc de concluzii
a) Definitivarea Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda in tandem sau pe rand se impune de urgenta pe fondul crizei energetice care exista si se prefigureaza a creste, la nivel mondial, in urmatorii ani, in contextul in care: – fiecare reactor reduce importurile anuale de materii prime energetice cu cca 150 mil. Euro -o mare parte din termocentrale au durata de viata expirata; -tehnologia nucleara este recunoscuta ca forma de energie cu „0” emisii de carbon, iar Romania din anul viitor va avea probleme relative la nerespectarea unor conditii de mediu asumate; -minimizarea pierderii unor capacitati tehnice de productie de inalta tehnologie din industria romaneasca; -evitarea desfiintarii specializarilor de profil din universitatile romanesti (studentii nu se inscriu din lipsa perspectivei locurilor de munca dupa definitivarea studiilor, iar noi cadre didactice nu se formeaza din lipsa studentilor si neasigurarea finantarii la specializari precum inginerie-fizica si energetica nucleara).
b) Evaluarile facute de catre organismele internationale asupra securitatii nucleare la CNE Cernavoda (U1 siU2) au fost constant pozitive, ca si ultima evaluare a indeplinirii conditiilor impuse de catre CE in cunoscutele „teste de stres”;
c) Scoaterea Societatii Nuclearelectrica de pe listele de vanzare de actiuni precum si de pe cele privitoare la mangementul privat, deoarece ultimele analize efectuate la nivel mondial dupa accidentul de la Fukushima-Daiichi sustin o implicare mai mare a guvernelor atat in privinta securitatii cat si a sigurantei nucleare;
d) Este interesant un comentariu din aceste zile, facut de catre o televiziune locala din Constanta: „La intrebarea cand se vor construi reactoarele 3 si 4? se poate raspunde intr-un singur fel: cand PSD va reveni la guvernare”.
„Nici lucrul ăsta nu mai e atât de clar…”, încheie postarea, Adrian Năstase.
