Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, a asigurat faptul că România va respecta toate angajamentele referitoare la reducerea deficitului bugetar. Într-o întâlnire cu oficialul european responsabil pentru buget și administrație, Johannes Hahn, Câciu a vorbit despre principalele măsuri luate de statul român pentru atragerea cât mai multor fonduri europene.
De asemenea, s-a discutata și despre implementarea reformelor pentru Planul Național de Redresare.
România, stabilă macroeconomic
Ministrul Finanțelor a spus că România este la momentul actual stabilă din punct de vedere macroeconomic. Acest lucru a fost confirmat de Comisia Europeană.
„În Raportul de prognoză economică de primăvară, pe anul 2023, țara noastră figurează cu cea mai mare creștere economică din regiune. Aceasta se datorează, în principal, premiselor create de buna absorbție a fondurilor europene împreună cu implementarea reformelor din PNRR. Un alt avantaj îl constituie evoluția pozitivă a pieței muncii, trend înregistrat și pe partea de bunuri și servicii”, a spus ministrul Finanțelor, conform adevarul.ro.
În cadrul întâlnirii a fost discutată și revizuirea Cadrului Financiar Multianual. Despre acesta, Adrian Câciu a spus că trebuie o strategie echilibrată la nivelul Uniunii Europene pentru a putea răspunde noilor provocări.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat, de asemenea, că România va respecta angajamentele în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar.
Datoria publică va scădea până la finele lui 2023
Oficialul român a transmis și faptul că nivelul datoriei publice va scădea în anul în curs, iar până la finele lui 2023 se preconizează că va ajunge la aproximativ 46% din PIB.
„Trebuie să recunoaștem că am plecat de la un nivel al datoriei foarte ridicat, 49,8%, conjunctural într-o lună datoria depășeste 50% din PIB, după care în lunile următoare revine prin managementul datoriei publice pe care îl facem. Cei care se uită la datoria publică pe site-ul Ministerului de Finanțe au trasabilitatea modului în care vârfurile de plată vin în parcursul de calendar. Ca pondere în PIB ea va începe să scadă și va ajunge la 45,6 la final de an, de aceea nu se impun măsuri corective la cheltuieli rigide ca cele cu salariile care pot crea emoție, nu e cazul”, potrivit ministrului de Finanțe.
Datoria publică a România a ajuns în luna februarie a anului la un nivel de 50,1% din PIB, comparative cu 49,2% cât a fost înregistrată în luna ianuarie. Mai exact, procentajul se referă la 706 miliarde de lei, comparative cu 695 de miliarde de lei. De la începutul acestui an guvernul Ciucă a adăugat 40 de miliarde de lei la datoria publică.
În anul 2019, înainte de pandemie, datoria statului roman era de 373 de miliarde de lei, aproape la jumătate. De menționat este și faptul că cea mai mare pondere din aceasta este reprezentată de titluri de stat.
Pe măsură ce continuă să crească datoria, va devein din ce în ce mai greu de controlat. Necesarul de finanțare al României este de aproximativ 150 de miliarde de lei în 2023, ce este mai exact deficitul bugetar din anul current și refinanțarea datoriei din anul anterior.
