Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a subliniat necesitatea de a accelera absorbţia fondurilor europene prin implicarea mai amplă a sistemului bancar ca finanțator în avans faţă de stat.
„Absorbţia fondurilor europene poate fi facilitată şi accelerată prin introducerea în flux a mediului bancar, a sistemului bancar, cu mai mult curaj decât a fost în trecut, practic introducerea în cadrul implementării ca şi finanţator în avans faţă de stat. Şi acest lucru s-a şi întâmplat. ”, a spus Câciu”
Problema fondurilor europene
„Domnul ministru Boloş (fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloş n.r) a promovat Ordonanţa 18 în acest an, atât pentru finanţarea unor proiecte din programul operaţional competitivitate, dar şi pentru finanţarea unor proiecte din PNRR.
Pe de altă parte, este un început. Avem mult de lucrat împreună cu sistemul bancar şi mai ales cu mediul economic pentru a asigura până la urmă şi bancabilitatea companiilor care accesează fondurile europene şi pentru ca acestea să poată să aibă capitalul necesar şi activele necesare pentru a garanta investiţiile pe care le fac şi pe care le pun la dispoziţie prin fonduri europene”, a mai spus Câciu la Banking Forum, potrivit Economica.
Adrian Câciu dorește implicarea băncilor
El a adăugat că au avut loc întâlniri cu mediul bancar şi că se lucrează pentru a crea un cadru în care băncile să fie implicate încă de la evaluarea unui proiect şi să finanţeze întregul proiect, recuperându-şi ulterior finanţarea de la stat. Acest pas marchează o schimbare semnificativă în abordarea absorbţiei fondurilor europene, iar colaborarea între instituţiile statului, beneficiarii de proiecte şi sistemul bancar este esențială.
De asemenea, Câciu a subliniat că băncile sunt active în implementarea fondurilor europene și rata de default la astfel de finanţări este foarte mică. Acest lucru demonstrează că gradul de risc al unei astfel de finanţări este mult mai redus în România decât în alte ţări europene.
„Sunt active şi e şi o relaţie bună cu mediul financiar din România şi asta a constituit un avantaj. Este un lucru care scapă foarte mult în media, nu se pune accent: rata de default la astfel de finanţări este extraordinar de mică. România, aşa cum este ea criticată de mulţi, are totuşi o rată de default foarte redusă faţă de provocările la care sunt supuşi cei care iau astfel de finanţare, ori asta trebuie să ne încurajeze.
Asta înseamnă că gradul de risc al unei astfel de finanţări este mult mai redus decât în alte ţări europene şi drept pentru care avem tot contextul creat, nu mai ţine decât de noi să punem în pagină şi aplicare”, a conchis Câciu.
