Adevărul despre blestemul secolului XXI. „Alimentele ULTRAprocesate, blestemul secolului XXI. Pe vremuri părea logic să ne uităm la un aliment și să știm ce mâncăm să ne dăm seama după aspect și gust care îi sunt ingredientele.”
Într-o postare pe pagina sa de socializare, Mihaela Bilic susține că alimentele ultra-procesate sunt ”blestemul secolului XXI”. Renumitul medic nutriționist a explica de ce a crescut atât de mult numărul cazurilor de boli digestive. doctorul mai spune că „în goana după supraproducție la prețuri cat mai mici, industria alimentară a fost nevoită să combine chimia cu bucătăria și să creeze alimentele ultraprocesate”.
„Alimentele ULTRAprocesate, blestemul secolului XXI. Pe vremuri părea logic să ne uităm la un aliment și să știm ce mâncăm să ne dăm seama după aspect și gust care îi sunt ingredientele. Știam că există o diferență între un produs proaspăt și unul preparat/gătit, dar schimbările erau minore, nu modificau structura profundă a preparatului. Astăzi avem nevoie de un doctorat în biochimie ca să identificăm termenii prezenți pe majoritatea etichetelor alimentare ingredientele banale, pe care le cunoșteau până și bunicile noastre, au dispărut pentru a fi înlocuite de substanțe nefirești în limbajul culinar.
Supraproducție la prețuri cat mai mici. Nu era suficient?
În goana după supraproducție la prețuri cat mai mici, industria alimentară a fost nevoită să combine chimia cu bucătăria și să creeze alimentele ultraprocesate. Nu era suficient ca, pentru a rezista cat mai mult timp pe raft, produsele să fie “tratate” cu tot felul de substanțe ajutătoare, acum până și materia primă este reconfigurată. Se vede treaba că banala făină și banalul zahăr erau prea scumpe, deci s-a inventat amidonul modificat și siropul de glucoză-fructoză.
Adevărul despre blestemul secolului XXI. Medic celebru: „A fost nevoită să combine chimia cu bucătăria”
Când eram copil știam că mamaie vine de la moară cu făină și mălai, doar atât putea rezulta din grâu și porumb. Făina putea fi albă sau neagră (cu tărâțe), iar mălaiul se măcina mai mare sau mai fin- astea erau toate variantele. Care sunt subprodusele ce se extrag în prezent din alimentele de bază?
Citiți și vă minunați!
Din porumb: amidon, amidon modificat (E400), maltodextrine, sirop de glucoză, sirop de fructoză, polioli.
Din grâu: gluten, amidon, amidon modificat (E400), dextrine și maltodextrine, sirop de glucoză, sirop de fructoză, tărâțe/fibre.
Din orez: amidon, amidon modificat, sirop de orez, sirop de glucoză.
Din ou: albuș de ou, lecitine, ovalbumine, lizozim.
Din cartof: amidon, amidon transformat, sirop de glucoză, maltodextrine.
Din lapte: proteine, cazeină, lactoserum, peptide, caseinat hidrolizat.
“Epidemie” de intoleranțe alimentare
Toate aceste subproduse se obțin prin modificarea profundă a structurii produsului de bază, iar felul în care organismul identifică și procesează aceste substanțe este diferit. Nu e de mirare că ne confruntăm cu o “epidemie” de intoleranțe alimentare, boli digestive și metabolice, afecțiuni autoimune- corpul nostru nu mai recunoaște nutrienții cu care era obișnuit.
Soluția? Evitarea/eliminarea pe cat posibil a tuturor alimentelor ultraprocesate
Evitarea/eliminarea pe cat posibil a tuturor alimentelor ultraprocesate, pe a căror etichetă apar ca ingrediente subprodusele de mai sus. Căutați produse făcute din ingrediente tradiționale, cuvinte banale precum făină, lapte, ouă, cartofi, orez, mălai etc. Dacă pe listă apar termeni de biochimie, nu de bucătărie, atunci nu mai e vorba de mâncare, ci de un produs ULTRAprocesat”, a explicat nutriționistul Mihaela Bilic pe Facebook.
