Postul Paștelui durează 40 de zile, fiind cea mai lungă perioadă de restricții pe care și le impun ortodocșii. A început în 27 februarie 2023 și se va termina în noaptea de Înviere, pe 16 aprilie. Catolicii vor prăznui sărbătoarea de Paști pe 9 aprilie.
Dacă la catolici accentul cade asupra rugăciunii și meditației, singurele restricții alimentare fiind la carne, iar asta numai vinerea, ortodocșii se axează mai mult pe caracterul restrictiv autoimpus. Astfel, ei nu pot consuma niciun produs de origine animală câtă vreme postesc. Plăcerile alimentare nu sunt însă singurele la care persoanele ortodoxe ar trebui să renunțe.
Viciile nu sunt acceptate în post
Chiar dacă în restul anului credincioșii mai consumă un pahar de băutură sau fumează țigări, ar fi indicat să renunțe total cel puțin pe durata acestor patruzeci de zile. Aceste activități nu sunt recomandate nici în celelalte zile din an, dar există adevărate interdicții împotriva lor când postim. Un motiv pentru asta este acela că postul este o perioadă solemnă, o anticipare a patimilor hristice. În Vinerea Mare, la apogeul acestei perioade, credincioșilor li se recomandă chiar să țină post negru.
Bucuria nu poate fi exprimată astfel
Alte manifestări ale bucuriei sau extazului, care contravin reculegerii cu care asociem această perioadă, sunt mai puțin așteptate. Spre exemplu, nu este permis să cânți sau să dansezi câtă vreme postești. Nici ospețele nu ar trebui să aibă loc în cele patruzeci de zile de restricții. În plus, în Postul Paștelui, la fel ca și în celelalte posturi, este interzis ca preoții să oficieze cununii. Motivul este din nou faptul că aceasta ar însemna o lipsă de respect față de suferințele prin care a trecut Iisus Hristos și purificarea pe care a adus-o lumii prin sacrificiu, reiese din articolul publicat de Cancan.
„Biserica interzice săvârşirea cununiilor în perioadele şi zilele de post, pentru că bucuria, petrecerile şi ospeţele care au loc cu această ocazie nu se potrivesc cu atmosfera de pocăinţă, înfrânare şi sobrietate pe care ne-o cere postul. A face nunţi în aceste zile înseamnă a sfida sau a batjocori rânduielile bisericeşti aşezate în vederea desăvârşirii noastre morale.
De asemenea, Biserica a interzis săvârşirea cununiei în zilele de praznice împărăteşti, în ajunul lor sau în perioade legate de ele, pentru ca bucuria duhovnicească a respectivelor sărbători să nu fie umbrită sau micşorată de cea lumească, a petrecerii legate de sărbătoarea căsătoriei”, a explicat pentru publicul larg părintele Nicolae D. Necula. Astfel, scopul principal al postirii este acela de a ne concentra pe latura spirituală în detrimentul bucuriilor lumești.
