Miercuri, 20.07.2022 a fost semnalat un incendiu în padurea din zona staţiunii turistice Colibiţa din judeţul Bistriţa-Năsăud. Acesta a fost stins în seara zilei de joi, 21.07.2022, în jurul orei 21:00, adică după mai bine de 24 de ore de la izbucnirea incendiului.
Care a fost cauza izbucnirii incendiului
Potrivit datelor furnizate vineri, 22.07.2022, de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), incendiul de pădure, care a afectat zona staţiunii turistice Colibiţa, a fost aprins de la o țigară, citează dcnews.ro.
În noaptea dintre miercuri spre joi, zona incendiată a fost sub supravegherea angajaţilor de la ocoalele silvice Bistriţa Bârgăului şi Tiha Bârgăului.
În acțiunea de stingere a incendiului au fost mobilizaţi atât pompieri militari şi personal silvic, cât şi serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă din comunele Bistriţa Bârgăului, Tiha Bârgăului şi Josenii Bârgăului.
Conform celor de la ISU Bistriţa-Năsăud , „cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind fumatul în locuri nepermise, aruncarea unei ţigarete rămasă aprinsă pe vegetaţia uscată”.
Inițial, suprafaţa afectată de incendiu a fost estimate ca fiind de 5-6 hectare, iar ulterior aceasta a fost revizuită la 3 hectare.
Efectele pozitive și negative ale focului asupra naturii
Potrivit sursei citate, incendiile de pădure sunt, desigur, un fenomen perfect natural și au resetat periodic ecosistemele pentru o nouă creștere de-a lungul istoriei. Însă în vremurile moderne, aceste incendii s-au transformat în fiare nenaturale care, în schimb, distrug ecosistemele.
Stephen Pyne, istoricul focului, referindu-se la cee ace se întâmplă în prezent, a numit acest lucru Pirocenul, o epocă a flăcărilor.
În ultimii câțiva ani, mulți factori au conspirat pentru a crea incendiile masive observate în Australia și California.
Schimbările climatice au creat valuri de căldură mai intense și sezoane mai lungi, cu vegetație pregătită de ardere.
Singura constantă este că oamenii vor găsi o modalitate de a declanșa incendiile, fie că este vorba de o scânteie de la o țigară, de o mașină de tuns iarba sau de un foc de artificii.
Dezvoltarea economică, din țări precum Portugalia, Spania și Grecia, a declanșat migrația către orașe și departe de industriile pastorale, cum ar fi agricultura și creșterea animalelor.
„Acea schimbare economică a însemnat că nu existau suficienți oameni în peisaj pentru a menține arderea tradițională sau pentru a menține utilizarea tradițională a terenurilor”, a declarat Stephen Pyne, potrivit sursei citate.
În mod regulat, timp de mii de ani, fermierii și-au ars terenurile pentru a curăța tufișurile moarte și a face loc unei noi creșteri și pentru a reduce riscul de incendii masive. Însă, la fel ca și în California, multe comunități europene moderne au apelat la o strategie numită stingerea incendiilor, adică stingerea rapidă a incendiilor de vegetație înainte ca acestea să aibă șansa de a se răspândi, de a distruge proprietăți și de a ucide oameni.
Un comandant de incidente la Serviciul de Pompieri Catalan și analist de incendiu cu sediul în Spania, pe nume Marc Castellnou, a declarat:
„În timpul vieții mele de pompier, dimensiunea pădurilor din țara noastră s-a dublat. Așa că a existat o schimbare în societatea noastră, care a devenit mai urbană și pierdem managementul peisajului.”
