O casă de poveste şi o artistă pe măsură. O copilărie şi o viaţă plină de amintiri. Doar că povestea frumoasă s-a terminat brusc în aceste zile pentru artista Margareta Pâslaru. Tristă, refuză să vorbească şi nu înţelege de ce cumpărătorul a ales să dărâme cea mai frumoasă casă din Bucureşti, casa în care a copilărit.
A fost demolată casa în care a copilărit Margareta Pâslaru. Faţada casei avea medalionul mamei sale, realizat de bunicul său
A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad.
În ziua de 16 iunie, anul 2022, a fost demolată casa bunicului Margaretei Pâslaru, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad (1890-1964). Actualul proprietar a primit autorizația de construire cu numărul 200, pentru ridicarea unei clădiri P+2.
Imobilul proiectat de arhitectul Ion D. Trajanescu NU era inclus pe Lista Monumentelor Istorice.
Medalioanele de pe una dintre fațadele clădirii le reprezentau pe fiicele sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad – Magda (mama Margaretei Pâslaru) și Sanda – și pe soția sa, Nona.
Foto: Margareta Pâslaru in copilărie. Foto credit Margareta Pâslaru, Curtea Veche Publishing, „Eu si Timpul”, volum de memorii
Potrivit site-ului B365, proprietarul de azi a declarat că efigiile se află la păstrare în loc sigur și vor fi așezate pe noua construcție P+2.
„Dacă așa se va întâmpla, probabil că vor fi ca nuca în perete pe noul imobil, dar asta e altă istorie. Proprietarul are ultimul cuvânt, nu emoțiile, nu istoria”, spun jurnaliştii de la B365, care au realizat un lung documentar privind casa îndrăgitei artiste, Margareta Pâslaru.
Bunicul Margaretei Pâslaru a participant la Războiul de Reîntregire a României Mari
Casa a făcut parte din prima parcelare cu locuințe scumpe pentru funcționarii României Mari, printre ei aflându-se și bunicul Margaretei Pâslaru, participant la Războiul de Reîntregire
“După finalizarea caselor și distribuirea acestora în jurul anului 1927, în Parcelarea Cornescu, proprietarii, în marea lor majoritate ingineri, funcționari de stat și privați, au început să își adapteze locuințele conform propriilor nevoi, prin construirea de bucătării și garaje. Locuințele erau unele dintre cele mai scumpe pe care Societatea le proiectase, iar prețul lor se situa între 600.000 de lei și 1.000.000 de lei, sume prohibitive pentru clasa muncitoare. Mai mult, unele locuințe aveau chiar șapte camere principale, terase, camere și sală pentru servitori, în total 275 mp, alte cinci camere și odăi pentru servitoare.
Placa instalată la numerotarea străzii Paul Urechescu păstrează amintirea numelui parcelarii, Parcul Cornescu, numele inițial al străzii, D, și numărul casei, 16.
„Aceasta era casa sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad și a soției sale, Nona. Cele două figuri feminine le reprezintă pe Magda (fiica sculptorului și mama artistei Margareta Pâslaru) și pe Sanda (cea de-a doua fiica), în timp ce figura din centru o reprezintă pe Nona, soția sculptorului”, Andrei Răzvan Voinea, “Idealul construirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelarile Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine-București (1908-1948)”, Editura Studio Zona, 2021.
Margareta Pâslaru: Casa uriașă în care am copilărit avea fiecare încăpere tapetată diferit, cu gust, în tonuri închise, arabescuri patinate în aur vechi
În cartea sa de memorii, “Eu și timpul. Viață, vocație, viziune”, Margareta Pâslaru descrie locul magic al copilăriei, în care a învățat să cânte la pian și să iubească artele frumoase.
“Decorul în care am zburdat în primii ani de viață a fost atelierul bunicului meu, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, profesor la Liceul Lazăr, membru al Fondului Plastic. Casa uriașă în care am copilărit avea fiecare încăpere tapetată diferit, cu gust, în tonuri închise, arabescuri patinate în aur vechi. Dormitoarele și baia cochetă erau la etaj, iar sufrageria, salonul și restul gospodăriei, la parter. Clădirea era dominată de atelierul imens, cu geamuri uriașe, formate din numeroase carouri, ca o tablă de șah, înalt cât două etaje: avea și o trapă la subsol, unde lutul prețios era păstrat la o temperatură constantă și la umezeală continuă. Dormitorul elegant de la etaj era tapetat cu frunze palmate în relief, închise la culoare și pastelate în bronz, astfel încât lumina le făcea reale, îți venea să le desprinzi din perete”, Margareta Pâslaru, “Eu și timpul. Viață, vocație, viziune””, București, Editura Curtea Veche, 2012, pg 19, via Răzvan Voinea.
Casa din Floreasca a fost scoasă la vânzare pentru suma de 821.000 de euro
Casa din Floreasca a fost vândută după moartea sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad (1964) și a fost din nou scoasă la vânzare în anul 2022 pentru suma de 821.000 de euro. Avea atelier de 6 m pe 8, cu o înălțime de 6 metri, special conceput pentru sculptor, 4 camere, 2 băi, 1 bucătărie, 1 debară, 2 pivnițe, 1 garaj, 1 spălătorie, 1 balcon, pod, terasă și spațiu verde perimetral pe cele trei laturi ale imobilului.
Foto: Casa a fost construită in anul 1927 pentru bunicul Margaretei Pâslaru, Ion Dimitriu-Bârlad
Foto: Final nefericit al unei poveşti frumoase şi vechi de o sută de ani
Anunţ de vânzare: Bijuteria arhitecturală poate avea mai multe utilizări ce merită să ducă mai departe, cu demnitate, parfumul istoriei și al perioadei interbelice
“Pe lângă faptul că această bijuterie arhitecturală este situată într-unul dintre cartierele selecte ale micului nostru Paris, dispunerea pe colț, la intersecția a două străzi, îi conferă un potențial pentru diverse destinații, precum o reședință cochetă sau o cafenea, utilizări ce merită să ducă mai departe cu demnitate parfumul istoriei și al perioadei interbelice”, mai spune descrierea din anunțul de vânzare. Numai că nimeni nu a prevăzut că printre “diversele destinații” pe care ar fi putut să le aibă clădirea, se va afla și diversa ei demolare.
Margareta Pâslaru refuză să creadă că proprietarul a ales să facă acest lucru. Este destul de întristată ca să dea interviuri privind lumea copilăriei ei.
sursa foto: B365
