Guvernul a adoptat joi Hotărârea de Guvern privind Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 – 2030, act normativ care modifică şi completează Master Planul General de Transport al României, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
Aprobarea acestui Program Investiţional reprezintă unul din jaloanele asumate de România în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi care trebuiau îndeplinite până în 31 decembrie, fiind şi o condiţie favorizantă pentru aprobarea noului cadru financiar multianual 2021 – 2027, se precizează în comunicat.
Conform Ministerului Transporturilor, Programul Investiţional adoptat corelează trei arii majore de interes pentru perioada 2021 – 2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel naţional pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier, aplicând politicile şi standardele UE referitoare la reţelele transeuropene de transport, îndeosebi în cadrul sectorului feroviar, cu respectarea ţintelor de înverzire a sectorului de transport stabilite în cadrul Pactului Ecologic European şi a pachetului Fit for 55, mai ales în ceea ce priveşte sectorul rutier.
Programul de Investiţii descrie pentru fiecare sector de transport situaţia existentă
Măsurile, investiţiile individuale, precum şi metodologia de prioritizare a proiectelor din programul de investiţii sunt ghidate şi condiţionate de cele trei domenii majore de interes.
După stabilirea cadrul politic european şi naţional, Programul de Investiţii descrie pentru fiecare sector de transport situaţia existentă, principalele nevoi de dezvoltare, identificarea proiectelor de investiţii, metodologia de prioritizare, bugete şi calendar de implementare, precum şi aspectele legate de guvernanţa sectorului, operarea şi întreţinerea infrastructurii nou create, siguranţă şi tehnologii de management al traficului, precum şi aspecte privind protecţia mediului şi adaptarea climatică.
La baza dezvoltării componentelor din capitolele strategice sectoriale a stat utilizarea modelelor de trafic naţionale gestionate la nivelul MTI şi al Cestrin, precum şi cooperarea cu experţii Băncii Europene de Investiţii în cadrul asistenţelor tehnice JASPERS şi PASSA, se precizează în comunicat.
Conform Ministerului Transporturilor, abordările strategice sectoriale reflectă gândirea europeană de stabilire a diferite paliere de importanţă în cadrul reţelelor de transport, astfel încât pentru fiecare sector Programul prezintă o ierarhizare a importanţei strategice la nivel de reţele primare, secundare şi terţiare.
De asemenea, programul investiţional atinge aspectele integrării tiparelor de călătorie de lung parcurs cu cele de scurt parcurs, în special în nodurile urbane importante ale României.
Programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România
Potrivit MTI, programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România şi prevede necesitatea realizării a 6.624,1 kilometri de reţea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2.900,5 kilometri aferenţi reţelei primare şi 3.723,6 kilometri aferenţi reţelei secundare.
În ceea ce priveşte reţeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3.274,8 kilometri de cale ferată aferenţi reţelei primare şi 1.228 kilometri aferenţi reţelei secundare.
Din perspectiva sumelor prevăzute în cadrul financiar dezvoltat de prezentul program, este importantă asigurarea capacităţii de cheltuire a acestor fonduri, astfel că Programul cuprinde prevederi cu privire la creşterea capacităţii administrative şi a cooperării interinstituţionale pentru asigurarea unui parcurs eficient al proiectelor prioritizate.
Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pe perioada 2021 – 2030 actualizează Master Planul de Transport al României din 2016, dar nu modifică aspectele importante ale acestuia, ci vizează un parcurs eficient al proiectelor, astfel încât la finele decadei să se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare faţă de celelalte state membre, precum şi o participare activă la modernizarea conectivităţii europene şi introducerea noilor tehnologii sustenabile.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că actul normativ se concentrează pe un set clar de priorităţi investiţionale care să dezvolte reţeaua naţională de transport rutieră, feroviară, aeriană, navală sau multimodală.
