Lifestyle

A apărut primul cip ce se poate implanta în creier. La ce ajută?

A apărut primul cip ce se poate implanta în creier. La ce ajută?

Specialiștii au creat un dispozitiv care îi ajută pe oameni să își facă noi prieteni. Acesta poate fi implementat pe creier pentru a-i ajuta pe oameni să fie mai sociabili.

Cercetătorii de la Universitatea Northwestern din SUA au creat primul dispozitivcreat fără fir și fără baterii care permite creierului să fie „controlat de la distanță”: implantat la șoareci, a permis neuronilor care controlează interacțiunile sociale să fie stimulați prin impulsuri luminoase, determinând animalele să devină prieteni sau dușmani la comandă.

Studiul reprezintă un pas important în domeniul optogeneticii, tehnica care permite utilizarea impulsurilor luminoase emise de fibrele optice pentru a controla activitatea neuronilor, modificați în mod adecvat din punct de vedere genetic pentru a fi sensibili la lumină.

Dispozitivul este controlat de la distanță

„Cu tehnologiile disponibile până acum nu am putut observa interacțiunile sociale între mai multe animale dintr-un mediu complex, deoarece erau legate de fire”, explică neurobiologul Yevgenia Kozorovitskiy. „Fibrele s-ar fi putut rupe sau animalele ar fi ajuns să se încurce”.

Cercetătorii conduși de John A. Rogers au dezvoltat un dispozitiv wireless, care poate fi implantat pe suprafața exterioară a craniului, sub piele: cu o grosime de doar jumătate de milimetru, este conectat la o sondă filamentoasă flexibilă, cu un led în vârf, care este introdusă în creier pentru a stimula neuronii prin semnale luminoase. Dispozitivul este controlat de la distanță, folosind același protocol de comunicație de proximitate (NFC) utilizat de smartphone-uri pentru plăți electronice. O antenă externă furnizează energie, eliminând necesitatea unei baterii.

Dispozitive implantabile pentru optogenetică fără fir și fără baterii

„Este pentru prima dată când obținem dispozitive implantabile pentru optogenetică fără fir și fără baterii, cu control digital independent asupra mai multor dispozitive în același timp”, subliniază Rogers. „Studierea interacțiunilor sociale în grupuri complexe este una dintre cele mai importante și fascinante frontiere ale neuroștiințelor.
Acum avem tehnologia pentru a investiga cum se formează și se rup legăturile dintre indivizi și cum aceste interacțiuni determină ierarhiile sociale”.

Implanturile subțiri și flexibile au permis șoarecilor „să arate normal și să se comporte normal în medii realiste”.

„Din cunoștințele noastre, este prima evaluare directă a unei ipoteze majore de lungă durată despre sincronia neuronală în comportamentul social”.

Cercetarea ar putea duce la noi descoperiri în domeniul optogeneticii, care va permite cercetătorilor să vizeze neuroni specifici din creierul uman. Prin modificarea neuronilor pentru a exprima o genă modificată din alge sensibile la lumină, cercetătorii ar putea folosi, teoretic, lumina externă pentru a controla activitatea creierului, potrivit The Independent.