Banca Națională a României a revizuit inflația pentru finalul anului la 7,1% în creștere cu 0,1 procente față de prognoza precedentă, dar a menținut estimarea de 4,2% pentru sfârșitul lui 2024.
Isărescu, spune că probabil, dacă ar fi fost incluse și datele comunicate astăzi de Institutul Național de Statistică, prognoza Băncii Centrale pentru 2023 ar fi rămas la șapte procente.
Atenție la creditele în valută
Mugur Isărescu: ”Sunt legate mai ales de o perspectivă mai bună față de februarie privind activitatea economică și pentru că lumea nu mai vede chiar așa o recesiune inevitabilă, bineînțeles că vede și presiuni mai ridicate la nivelul inflației. Asta, pe de altă parte, înseamnă că, probabil, din declarațiile Băncii Centrale Europene sau ale Fed-ului, aceste două instituții, ca și Banca Angliei, vor mai crește dobânzile. Este o atenționare pe care trebuie să o fac pentru cei care acum se reped să ia credite în valută, considerând că sunt mult mai ieftine”.
O conjunctură specială
Mugur Isărescu adaugă că o problemă privind creșterile de prețuri va continua să rămână timp de două luni în zona legumelor și fructelor, producția în acest domeniu fiind afectată de condițiile meteo din Europa, de seceta din Spania și de efectele cutremurelor din Turcia.
Pe de altă parte, prognoza privind evoluția inflației va depinde mult de situația de pe piața muncii, inclusiv de revendicările salariale, dar și de evoluțiile externe, în special în ceea ce privește politica de prețuri pentru țiței a țărilor membre OPEC.
Despre inflație
Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri cresc, altele scad. Inflația se manifestă atunci când se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice, ceea ce înseamnă că astăzi poți cumpăra cu un euro mai puțin decât ai putut cumpăra ieri. Cu alte cuvinte, inflația reduce valoarea monedei în timp.
Unele variații ale prețurilor sunt mai importante decât altele
La calcularea creșterii medii a prețurilor, se alocă o pondere mai mare prețurilor produselor pentru care cheltuim mai mult, cum ar fi electricitatea, decât celor ale produselor pentru care cheltuim mai puțin, cum ar fi zahărul sau timbrele poștale.
Fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum: unele dețin un autoturism și consumă carne, altele preferă exclusiv utilizarea mijloacelor de transport în comun sau alimentația vegetariană. Media obiceiurilor de consum ale gospodăriilor populației, luate în ansamblu, determină ponderea pe care diferite produse și servicii o au în măsurarea inflației.
Ce se ia în socoteală
La calcularea inflației, sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor populației, inclusiv:
- articole zilnice (precum alimentele, ziarele și benzina);
- bunuri de folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale și mașinile de spălat);
- servicii (cum ar fi coaforul, asigurările și închirierea de locuințe).
Prețul coșului de consum
Toate bunurile și serviciile consumate de gospodăriile populației pe parcursul anului sunt reprezentate într-un „coș” de produse.
Fiecare produs din acest coș are un preț, care poate varia în timp. Rata anuală a inflației este dată de prețul coșului integral într-o anumită lună comparat cu prețul acestuia în aceeași lună a anului precedent.
