Ministrul Muncii, Marius Budăi, declară că, odată cu majorarea pensiilor cu 12,5 procente de la 1 ianuarie, este depăşit ”acel ultra-vehiculat” procent de 40 privind majorarea pensiilor. Ministrul anunţă că, odată cu cuponul de pensie pentru prima lună a anului, pensionarii cu venituri mici vor primi şi ajutoarele sociale promise diverselor categorii aflate în dificultate, în ianuarie fiind acordată prima dintre cele două tranşe semestriale.
90% dintre pensionari beneficiază de ajutoare. După majorarea pensiilor de la 1 ianuarie se depăşeşte creşterea de 40%
”Depăşim, cu această creştere, acel ultra-vehiculat 40%. Vreau să fim foarte clari şi foarte înţeleşi de la început: toate măsurile nu reprezintă o laudă pentru coaliţie sau o laudă pentru Guvern, le trecem doar în revistă pentru a discuta şi pentru a informa cetăţenii, a declarat Marius Budăi, la Antena 3.
Marius Budăi a mai spus că „aceste cupoane de pensie aferente lunii ianuarie au fost tipărite deja cu noul cuantum al punctului de pensie şi pentru cei cu valoarea veniturilor până în 3.000 de lei ei au înscrisă şi suma măsurii de sprijin, măsură decisă de coaliţia politică care susţine Guvernul.
„Odată cu plata pensiei, fie că încasează prin cont bancar sau vine poştaşul acasă, odată cu pensia cei care se încadrează în pragul de valori menţionat vor primi şi sumele de bani aferente primei tranşe semestriale din măsurile de sprijin, deja se plătesc, s-a început plata din 4 ianuarie”.
”Este o măsură a nevoii şi este o măsură, chiar a sărăciei putem spune”
El a precizat că, prin măsurile de ajutor, pensionarii cu pensii de până în 1.500 de lei vor beneficia de o majorare ”într-un procent real, net, nominal de peste 40 şi procentul scade uşor către 20% până la 3.000 de lei”, el explicând că la procentul cu care au crescut pensiile se adaugă prima tranşă a măsurilor de ajutor.
Întrebat dacă acordarea de ajutoare poate fi considerată ”o măsură a sărăciei”, în contextul în care aproximativ 90% dintre pensionarii români beneficiază de aceste ajutoare din partea Guvernului, ministrul a răspuns:
”Este o măsură a nevoii şi este o măsură, chiar a sărăciei putem spune, dar poate aşa înţelegem de ce PSD şi Budăi la un moment dat strigau că pensiile în România sunt foarte mici şi nu înţelegem de ce pensiile în România trebuie să rămână mici până în 2070, cu acel procent nedrept faţă de cetăţenii români din PNRR”.
Budăi a spus că procentul din PIB stabilit pentru bugetul de pensii ”rămâne în discuţia politică”, el adăugând: ”avem anumite concluzii, le păstrăm pentru final, lucrurile se îndreaptă pe o direcţie bună”.
Ministrul a subliniat că la Ministerul Muncii nu a existat nicio analiză care să fundamenteze stabilirea procentului de 9,4% din PIB asumat de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Budăi: Dacă România şi-ar permite astăzi, eu cred că pensia minimă în România ar trebui să fie aici unde noi ne adresăm cu măsurile
Întrebat care ar fi cuantumul minim al pensiei în România în aşa fel încât vârstnicii să aibă un trai decent, că în opinia sa pensia minimă ar trebui să aibă un cuantum apropiat de 3.000 de lei, nivelul până la care Guvernul a decis să aloce, în acest an, diverse tipuri de ajutoare, Budăi a spus că România nu îşi permite să aloce, în acest moment, acest nivel minim pentru pensii.
”Este o întrebare foarte grea şi am făcut greşeala o dată să răspund cu o cifră exactă. Niciodată nu am evitat o întrebare, însă nu am să vă răspund cu o cifră, pentru că orice cifră voi spune eu acum, cineva o să vină şi o să spună că este prea mică sau este prea mare. În concepţia mea, dacă România şi-ar permite astăzi, eu cred că pensia minimă în România ar trebui să fie aici, unde noi ne adresăm cu măsurile (plafonul de 3000 de lei, până la care pensionarii primesc, în funcţie de pensie, ajutoare din partea Guvernului – n.r.)”, a afirmat, luni seară, la Antena 3, Marius Budăi, întrebat care ar fi cuantumul pensiei la care pensionarii români ar putea avea un trai decent.
Întrebat dacă România îşi permite să acorde o pensie la un astfel de nivel minim, ministrul a răspuns: ”În acest moment nu”, adăugând că dacă vor exista ”guvernări responsabile” acest lucru va fi posibil.
