Războiul Israelului din Gaza împotriva Hamas costă economia în jur de 260 de milioane de dolari în fiecare zi. Astfel, plățile către școlile ultraortodoxe și alte cauze susținute de aripa de dreapta din coaliția de guvernare au declanșat o cumpănă pentru premierul Benjamin Netanyahu.
Conflictul actual a luat un număr dureros de vieți omenești. De asemenea, a devenit mai costisitor pentru Israel decât se prevăzuse inițial. Războiul pune presiune asupra finanțelor publice. Dar ajutoarele controversate sunt cele care au aprins o dezbatere națională și au ținut piețele pe jar. În timp ce ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich, se pregătește în câteva zile să prezinte un nou buget pentru ceea ce a mai rămas din 2023. Și apoi să prezinte planurile pentru anul viitor.
Bugetul Israelului, sub presiune
În programul de cheltuieli al Israelului sunt incluse așa-numitele „fonduri de coaliție”, sau cheltuieli discreționare. Alocate celor cinci partide care alcătuiesc guvernul lui Netanyahu, cel mai religios din istoria Israelului. Transferurile record de 14 miliarde de shekeli (3,6 miliarde de dolari) aprobate în luna mai a anului trecut vor merge parțial către școlile religioase. Unele scutite de predarea unor materii precum engleza și matematica. Alte proiecte favorizate includ dezvoltarea de așezări evreiești în Cisiordania ocupată.
Alocările speciale reprezintă o fracțiune din bugetul total pentru 2023-2024. Dar, ele au devenit un indicator al priorităților concurente. Într-un moment în care Israelul se confruntă cu cel mai grav conflict armat din ultima jumătate de secol.
Operațiunea militară din Gaza
Războiul a început la 7 octombrie, când Hamas, desemnată organizație teroristă de către SUA, a năvălit din Gaza. A atacat comunitățile din sudul Israelului și a ucis aproximativ 1.200 de persoane. Mai mult de 11.000 de persoane au murit în Gaza, potrivit Ministerului Sănătății condus de Hamas. De când Israelul a început loviturile aeriene de represalii și a lansat o ofensivă terestră.
Ceea ce se va întâmpla cu fondurile coaliției ar putea determina cât de iertătoare vor fi piețele. Față de un Guvern care a văzut deja cum războiul a provocat un tribut economic de aproape 8 miliarde de dolari. Potrivit estimărilor Ministerului de Finanțe. „Atâta timp cât guvernul se agață de fondurile coaliției, va plăti mai mult pentru datoria sa.”, spune Rafi Gozlan, economist șef la IBI Investment House.
Deficitul bugetar, în creștere
Verdictul traderilor globali va conta pe măsură ce guvernul apelează din ce în ce mai mult la obligațiuni pentru a plăti războiul. Deficitul bugetar a crescut de peste șapte ori în octombrie față de anul precedent. De altfel, Ministerul de Finanțe a anunțat că intenționează să împrumute în noiembrie cu 75% mai mult decât luna trecută.
Activele israeliene, de la shekel la obligațiuni, și-au recuperat majoritatea, dacă nu chiar toate pierderile în urma atacului Hamas. Dar o aură de risc planează încă asupra datoriei guvernamentale. Costul de asigurare a obligațiunilor suverane israeliene este de peste două ori mai mare decât era înainte de începerea războiului. Iar prima de risc, sau marja pe care investitorii o cer pentru a deține obligațiuni israeliene în dolari față de titlurile de Trezorerie americane, rămâne cu aproximativ 25 de puncte de bază mai mare, conform Bloomberg .