În România un refugiat trăiește mai bine decât un pensionar. CUM E POSIBIL?

Politic

Stiri / Politic 68 Views

În România un refugiat trăiește mai bine decât un pensionar. CUM E POSIBIL?

Aproape două milioane de români afl ați la limita sărăciei - persoane cu handicap, pensionari și șomeri - primesc mai puțini bani pentru supraviețuire decât un refugiat. EVZ vă prezintă cheltuielile României cu un imigrant, în cadrul serialului dedicat invaziei europene cu refugiați sirieni.

Un străin care cere azil în România este preluat de autorități, care îl amprentează, îl intervie vează, îi asigură avocat, interpreți și traducători și îi oferă un document temporar de identitate, toate acestea pe cheltuiala statului român. Până i se răspunde dacă a obținut statutul de refugiat, străinul este plasat întrun centru special de cazare a imigranților, pentru o perioadă de maximum 12 luni, timp în care se bucură de multiple avantaje.

Prețul umanității

El primește 10 lei/zi pentru mâncare, 67 lei/haine de vară, 100 lei/ haine de iarnă, 6 lei/zi pentru alte cheltuieli precum transportul local, servicii culturale, servicii religioase, presa, servicii de reparaţii şi întreţinere, cheltuieli cu produse de igienă personală, iar imigranții care ajută la întreținerea centrului de cazare mai primesc încă 5 lei/zi. În cazul în care centrele de cazare sunt pline, atunci statul îi dă fiecărui imigrant alți 570 de lei/ lună pentru chirie în timpul verii și 605 lei/lună în timpul ierii. În total, statul cheltuie cu un imigrant, doar la început, minimum 650 de lei/lună, pe lângă costurile inițiale de preluare a acestuia, iar dacă el nu are cazare, primește peste 1.200 de lei/lună. Tot din pușculița statului mai trebuie să fie acoperite întreținerea centrului de cazare a imigranților, reparațiile, utilitățile (apa, lumina, gunoiul), personalul angajat să le facă mâncare și să le spele hainele imigranților, paza obiectivului și curățenia. Toate serviciile medicale sunt plătite tot de stat. După ce dobândesc statutul de refugiat, aceștia primesc un ajutor social nerambursabil în valoare de 540 de lei/ lună, timp de maximum un an de zile, după care sunt incluşi în programe de integrare social, tot pe cheltuiala statului. Ei primesc consiliere psihologică și juridică, sunt învățați limba română, totul gratuit.

La limita sărăciei

Milioane de români nu beneficiază de același ajutor de supraviețuire de la statul român, potrivit datelor verificate de EVZ. Cifrele de la Ministerul Muncii arată că la 1 martie 2017, la nivel național sunt 1.022.168 de pensionari a căror singură sursă de venit este ajutorul minim garantat de 520 de lei. Pe lângă aceștia, în luna iunie 2017, în România erau 230.699 de români care încasau venitul minim garantat, care pleacă de la 142 lei/lună pentru o persoană singură și întrece ajutorul de 540 de lei pe lună acordat un refugiat doar în cazul unei familii formate din 5 persoane (527 de lei). Și adulții cu handicap sunt nevoiți să trăiască cu un ajutor social mai mic decât un refugiat. Potrivit datelor Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, 706.401 de adulți primesc lunar fie 340 de lei (handicap grav), fie 272 de lei (handicap accentuat), fie 39 de lei (handicap mediu). Potrivit legii, acești bani ar trebui să acopere pentru persoanele cu handicap taxa radio/TV, abonamentul telefonic, curentul, plus sume de bani „de natura sa faciliteze egalizarea de șanse, asigurarea unei vieți autonome și favorizarea incluziunii lor sociale”.

Bani europeni

România ar trebui să primească câte 6.000 de euro pentru fiecare refugiat, sumă care acoperă costurile inițiale ale statului, însă nu și integrarea ulterioară a refugiatului în societate. Pentru un an de cazare într-un centru de azil și încă un an în care primește ajutorul social lunar, refugiatul „costă” statul român peste 4.600 de euro, potrivit calculelor EVZ, la care se adaugă costurile legate de sănătate, educație, juridic, traduceri.

Explozie de cereri

Potrivit datelor oferite EVZ de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele șase luni ale acestui an au fost înregistrate peste 2.000 de cereri de azil, mai multe decât toate cererile de azil depuse anul trecut (1.866). Imigranții sunt cazați în șase centre, cu capacitate totală de 900 de locuri, în Bucuresti, Galaţi, Rădăuţi, Maramureş, Giurgiu și Timişoara. Marea majoritate a imigranților care vor protecție în România provin din Siria, Irak și Afganistan.

Urmează Turcia

În acest moment, în România au fost relocați 721 de refugiați din Grecia și Italia, marea majoritate sirieni, potrivit cotelor obligatorii impuse țării noastre prin deciziile europene. România trebuie să primească, în total, 4.160 de refugiați, iar în scurt timp urmează să ajungă în România primii refugiați din Turcia, stat vecin cu Siria.

Cine primește statut de refugiat?

Statutul de refugiat se recunoaşte, potrivit legii, cetăţeanului străin care, „în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să solicite protecţia respectivei ţări”, precum şi apatridului care, „aflându-se din motivele menţionate anterior în afara ţării în care avea reşedinţa obişnuită, nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să se întoarcă în respectiva ţară şi cărora nu li se aplică cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat”.